IPOSTAZELE PSIHICULUI CA OBIECT AL CUNOASTERII STIINTIFICE IN PSIHOLOGIE

PSIHOLOGIE

Get Started. It's Free
or sign up with your email address
Rocket clouds
IPOSTAZELE PSIHICULUI CA OBIECT AL CUNOASTERII STIINTIFICE IN PSIHOLOGIE by Mind Map: IPOSTAZELE PSIHICULUI CA OBIECT AL CUNOASTERII STIINTIFICE IN PSIHOLOGIE

1. CONSTIENTUL

2. SUBCONSTIENTUL

3. INCONSTIENTUL

3.1. NEGAREA SI AFIRMAREA INCONSTIENTULUI

3.1.1. Negarea inconstientului: - a avut la baza prezenta unei sinonimii intre constient si psihic, negarea existentei lui, sau sustinerea ideii ca inconstientul si constientul nu difera fundamental.

3.1.2. Afirmarea inconstientului: - se sprijina pe pe conceptia lui Freud, care a elaborat o conceptie structurata cu privire la continutul si rolul constientului in viata individului .

3.2. IMPUNEREA INCONSTIENTULUI IN PSIHOLOGIE

3.2.1. Cercetarile experimentale efectuate dupa 1880 la Salpetriere si la Nancy au pus bazele inpunerii inconstientului in psihologie.

3.2.2. "Filozofia inconstientului" a lui Hartman scoate doua idei in evidenta:- prima considera ca inconstientul este irational - idee conturata si de Schopenhauer - "Vointa este profesorul, iar intelectul servitorul" -cea de-a doua idee vede in inconstient forta ce genereaza intreaga viata a individului.

3.2.3. Premisele unei psihologii a inconstientului sunt conturate mai bine la jumatatea secolului al XIX-lea prin intermediul cercetarilor medicale asupra isteriei, hipnotismului somnambulismului si a disocierilor de personalitate.

3.2.4. Freud va da o definire si o fundamentare stiintifica inconstientului. 1910 - perioada postfreudiana : Adler considera ca psihicul inconstient este determinat de vointa de putere si de sentimentul de inferioritate. Jung, influentat de ideile lui Adler, induce conceptia de inconstient colectiv.

3.2.5. Max Pages 1968 - interpreta viata afectiva a grupului tot dintr-o perspectiva psihanalitica , el extinde inconstientului nu doar la grupuri , ci si la organizatii , vorbind despre un inconstient colectiv.

3.3. DEFINIREA INCONSTIENTULUI

3.3.1. Unii autori, printre care si Freud au definit inconstientul intr-o maniera restrictiva si exclusivista, considerandu-l rezervorul tendintelor infranate, inabusite, refulate, frustrate.

3.3.2. Unii autori il definesc intr-un mod negativ, vazandu-l haotic si irational.

3.3.3. Psihologia contemporana defineste inconstientul intr-o maniera excesiva si pozitiva:ca fiind o formatiune psihica ce cuprinde tendinte ascunse , conflicte emotionale, generate de resorturile intime ale personalitatii.

3.3.4. Din faptul ca inconstientul are o functiune mai putin previzibila, nu poate fi atat de bine cuantificat , nu trebuie considerat ca:

3.3.4.1. -este lipsit de ordine- constientul are o ordine foarte personala.

3.3.4.2. -desi poate fi inpulsiv si spontan- are structuri foarte bine conturate>ex.:sistemul neurovegetativ, automatismele psihologice etc.

3.3.4.3. -desi este considerat o infrastructura marginala-nu are dooar roluri negative.

3.4. NATURA SI ROLURILE INCONSTIENTULUI

3.4.1. Natura inconstientului:-pare a fi pe de o parte afectiva, prima observatie de acest gen fiind a lui Freud.

3.4.2. Analizele ulterioare demonstreaza ca are si o natura cognitiva.In aceasta privinta avem doua teze , dupa cum evidentiaza Ey. Prima teza sustine ideea lui Freud, iar cea de-a doua teza evidentiaza natura cognitiva a inconstientului.

3.4.3. Rolurile inconstientului:- Jung- inconstientul creeaza combinatii subliminale care sunt superioare celor constiente prin finetea si importanta lor.

3.4.4. -Maurice Pradines-functiile esentiale ale inconstientului constau in pregatirea si sustinerea operatiilor spiritului si in eliberarea gandirii pentru a deveni apta de rezolvarea altor sarcini si probleme.

3.4.5. --psihologia contemporana-implica inconstientul in procesarea informatiilor, solotionarea problemelor, chiar si in actele de creatie.

3.4.6. -unele dintre cele mai noi orientari psihologice-psihologia transpersonala, implica inconstientul in cele mai neobisnuite experiente transpersonale (ex.:embrionare, fetale,ancestrale,colective si rasiale etc.).

3.5. TIPURI DE INCONSTIENT

3.5.1. Freud evidentiaza trei tipuri de inconstient: unul latent sau preconstient, al doilea format din faptele psihice refulate, al treilea construind partea cea mai importanta a eului ideal.

3.5.2. Dwelshauvers evidentiaza doua tipuri:

3.5.2.1. -inconstient functional

3.5.2.1.1. fizic

3.5.2.1.2. psihic

3.5.2.2. -inconstient adaptativ

3.5.2.2.1. automatic

3.5.2.2.2. afectiv

3.5.3. Pavelcu evidentiaza trei forme:

3.5.3.1. -inconstient abisal

3.5.3.2. -inconstient periferic

3.5.3.3. inconstient temporal

3.5.4. Din toate clasificarile se vor evidentia:inconstientul cerebral, inconstientul colectiv, inconstientul cognitiv.

3.5.4.1. Inconstientul cerebral: -inconstientul fiziologic, pe care l-am putea numi reflex, automat, care intra in functiune fara ca individul sa-si dea seama, dar care afecteaza viata psihica constienta.In 1853 William Carpenter a introdus notiunea de "cerebratie inconstienta", el fiind adevaratul popularizator al acestei notiuni.

3.5.4.2. Inconstientul colectiv: -se considera ca este de natura pur psihica ,spirituala.

3.5.4.2.1. Le Bon il descrie prin:

3.5.4.2.2. Freud sustine ca inconstientul colectiv cuprinde elemente ce se regasesc in orice inconstient individual,ele fiind deci comune mai multor indivizi.

3.5.4.2.3. Jung compune psihicul in trei niveluri: constient, inconstient personal, inconstient colectiv.

3.5.4.3. Inconstientul cognitiv

3.5.4.3.1. Hunt sustine:cea mai importanta descoperire experimentala despre un inconstient cognitiv este de fapt cea mai consistenta in a arata suprematia constiintei ca principiu al organizarii mintale.Inconstientul devine astfel o consecinta cu importanta functionala foarte mare, a automatizarii proceselor care erau la inceput reflectate in constiinta.

3.5.4.3.2. Libet a facut un experiment in care a cerut subiectilor sa precizeze timpul subiectiv al deciziei de a-si indoi degetele, ei au localizat deciziile constiente de miscare doar cu 200 de milisecunde inainte de miscarea propriu-zisa, fapt ce i-a sugerat lui Libet ideea existentei unui proces inconstient ce preceda comportamentul voluntar cu aprox. 400 de milisecunde - de aici teoria unui inconstient cognitiv.

3.6. TIPURI DE RELATII INTRE CONSTIENT SI INCONSTIENT

3.6.1. Relatii circulare: - constau in faptul ca oricare dintre continuturile constientului trece in inconstient, pentru ca in urma germinatiei sa treaca din nou, nu neaparat toate, in constient.

3.6.2. Relatii de subordonare integrativa -presupun subordonarea si dominarea unuia de catre celalalt.

3.6.3. Relatii de echilibrare: -presupun realizarea unui usor balans intre starile constiente si cele inconstiente, fara predominanta vadita a unora sau altora dintre ele.

3.7. TERAPII DERIVATE DIN RELATIILE "CONSTIENT - INCONSTIENT"

3.7.1. Freud a facut apel la cura psihanalitica in calitate de tehnica terapeutica.

3.7.2. Alti autori ,cum ar fi Perl-Goodman, au propus terapia existentiala.

3.7.3. Mai recent s-a propus o noua forma de terapie ,si anume psihoterapia fenomenologica existentiala, care incearca sa sintetizeze alte patru tipuri de cercetari.

3.7.3.1. - filosofia existentei;

3.7.3.2. - analiza existentiala;

3.7.3.3. - psihanaliza umanista;

3.7.3.4. - psihologia umanista;

4. New Topic

5. New Topic