Simbolismul

Simbolismul

Get Started. It's Free
or sign up with your email address
Simbolismul by Mind Map: Simbolismul

1. SIMBOLISMUL este curentul literar de circulaţie universală, care a apărut în Franţa în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reacţie la poezia retorică a romanticilor, la impersonalitatea rece a parnasienilor, la naturalism.

2. SIMBOLISMUL ROM NESC nu este o imitaţie, un împrumut, ci este adaptat la realităţile noastre, autohtonizat; asimilează parnasianismul şi instrumentalismul, curent impur; iniţial a fost respins de reprezentanţii Junimii, de scriitorii de la Contemporanul şi de orientările tradiţionaliste (sămănătorismul şi poporanismul)

3. MBOLISMUL FRANCEZ (2 şcoli simboliste: decadentă - cu insistenţă pe nelinişte, nevroză. Spleen şi simbolistă – esenţă intelectuală, mister, muzicalitate) este o reacţie împotriva parnasianismului.

4. Poezia simbolistă este o poezie de cunoaştere la care participă toate simţurile – ambiguitatea, vagul, cripticul; poezie a sensibilităţii pure. Folosindu-se de perfecţiunea formală la care ajunsese parnasianismul, simbolismul reliricizează poezia, care va sfârşi prin a se exprima pe sine, devenindu-şi propriul obiect.

5. MOMENTUL EXPERIENŢELOR, AL TATONĂRILOR/ A TEORETIZĂRILOR, A PRIMELOR ÎNCERCĂRI (Al. Macedosnki, Dimitrie Anghel)

6. DIRECŢIA PSEUDOSIMBOLISTĂ DE LA ,,VIEAŢA NOUĂ” (Ov. Densusianu): poezie citadină, cu parcuri, havuzuri, turnuri, în opoziţie cu poezia satului, a sămănătorismului; nu asimilează esenţa simbolismului, starea de spirit, inefabilul expresiei, neliniştea, nevroza.

7. SIMBOLISMUL ,,EXTERIOR” MINULESCIAN valorifică aspectul formal şi mai puţin viziunea.

8. SIMBOLISMUL AUTENTIC, DE SUBSTANŢĂ, BACOVIAN Plumb, Scântei galbele, Comedii în fond etc. poezie a tristeţii, a depresiei, a sugestiilor, a corespondenţelor; depăşeşte modelul, anunţă expresionismul şi chiar dezorganizarea discursului avangardist

9. două mari grupări tematice, conform lui Nicolae Manolescu: evaziunea (exotism, larg, porturi, corăbii, mări, insule, faruri - exprimă tentația depărtării) şi viaţa modernă (oraşul tentacular sau târgul de provincie, taverna, parcul solitar, străzile pustii, mahalaua sordidă);

10. temele favorite: nevrozele, descompunerea universului, bolile, parfumul, florile legate întotdeauna de mister și moarte, muzica viorilor și a clavecinului, obsesia morții, stările de angoasă, depresia, spleenul, orașul neurastenizant și noroios, culorile cenușii, terne etc.;

11. motive simboliste: singurătatea, tristețea metafizică, evadarea, ploaia, nevroza, melancolii autumnale, crepusculul, boala, moartea, decorul macabru, declinul, descompunerea materiei, paradisuri artificiale, erosul, drama omului modern apăsat de spleen (amestec de plictis, tristeţe, dezolare), obsedat de ideea morţii/a bolii;

12. Reprezentanti

12.1. În literatura universală: Baudelaire- precursor, Verlaine, Rimbaud, Mallarme, Rilke

12.2. În literatura română: Al. Macedonski, Ştefan Petică, Dimitrie Anghel, George Bacovia, Ion Minulescu

13. PARNASIANISMUL: termenul provine de la Parnas, munte consacrat lui Apollo şi muzelor în mitologia greacă şi numeşte gruparea poeţilor francezi care s-au detaşat de lirismul romantic, cultivând o poezie rece, impersonală şi savantă