România in timpul primului război mondial

Get Started. It's Free
or sign up with your email address
România in timpul primului război mondial by Mind Map: România in timpul primului război mondial

1. În condiţiile izbucnirii primului război mondial în 1914, Consiliul de Coroană, întrunit la Sinaia, la 3 august 1914, hotărăşte starea de neutralitate cu expectativă armată.

2. Poziția faţă de război (1914- 1916): La 10 octombrie 1914, când a murit regele Carol, responsabilitatea politicii externe a fost asumată de Ion I.C.Brătianu.

3. Așadar, principalele orientări față de război erau: - intrarea în război alături de Puterile Centrale → Carol I şi conservatorii filogermani (P. P. Carp, Titu Maiorescu); - expectativa armată pentru pregătirea războiului şi realizarea unităţii naţionale → guvernul liberal; - intrarea în război alături de Antanta → majoritatea opiniei publice şi opoziţia naţionalistă + Nicolae Iorga, Octavian Goga, Nicolae Filipescu; - neutralitatea definitivă → mişcarea socialistă.

4. La 4 august 1916, România semnează tratatul de alianţă cu Antanta = Tripla Înțelegere (Rusia, Franta, Anglia), alcătuit din 2 părţi, o convenţie: a) politică: - România se obligă să declare război şi să atace Austro-Ungaria nu mai târziu de 15 august; - Antanta garanta integritatea teritorială a României; - Antanta recunoaşte României dreptul asupra teritoriilor româneşti din Austro-Ungaria: Transilvania, Banat şi Bucovina; - România urma să beneficieze de drepturi de participare egale la Conferinţa de pace cu aliaţii săi; - Nici o putere semnatară nu va încheia pace separată cu Puterile Centrale. b) militară: - România se obligă să atace Austro-Ungaria prin deschiderea de operațiuni militare în Transilvania; - Rusia îşi asuma obligaţia de a ataca pe frontul austriac în Bucovina şi de a trimite în Dobrogea două divizii militare pentru a sprijini armata română; - Aliaţii se obligau să declanşeze o ofensivă în Galiția – Rusia - și la Salonic - armata anglo- franceză pentru a reţine forţele bulgare în sud - şi să furnizeze României muniţie şi armament în valoare de 300 tone zilnic. Consiliul de Coroană român a aprobat oficial tratatele şi la 14 august 1916 Rom

5. România a fost invadată pe valea Jiului și pe valea Oltului, unde trupele române comandate de generalii I. Dragalina și David Praporgescu, inferioare numeric și tehnic, nu au putut rezista ofensivei inamice. Craiova a căzut pe 8 noiembrie şi armata română s-a retras la est de râul Olt.

6. Tratate: - Tratatul de la Saint-Germain cu Austria şi cel al minorităţilor a fost semnat la 9 decembrie 1919 și recunoştea unirea Bucovinei cu România; - Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria - 27 noiembrie 1919 - a lăsat intactă frontiera din Dobrogea între România şi Bulgaria, stabilită prin tratatul de la Bucureşti din 1913. - Tratatul cu Ungaria a fost semnat la Trianon la 4 iunie 1920 și recunoştea unirea Transilvaniei cu România. - Tratatul de la Paris cu Marile Puteri – M.B., Italia, Franța și Japonia – din 28 octombrie 1920 recunoaște actul unirii Basarabiei cu România.

7. Armatele austriacă şi germană au înaintat către râurile Argeş şi Neajlov, unde, între 17 - 20 noiembrie/1-3 decembrie 1916 a avut loc bătălia decisivă. Infrângerea armatei române a dus la o retragere generală şi armatele germane au intrat în Bucureşti la 23 noiembrie/6 dcembrie. Frontul s-a stabilizat la sfârşitul lunii decembrie în sudul Moldovei pe linia Focşani-Nămoloasa-Galaţi, iar capitala se muta temporar la Iaşi. Două treimi din teritoriul țării a fost ocupat de imamic.

8. Campania din 1917 -Spre surprinderea inamicului, rezistența din Moldova a durat mai bine de un an, iar frontul românesc nu a putut fi străpuns. -În vara anului 1917 începeau confruntările pe frontul din Moldova. Generalul Al. Averescu declanșa ofensiva de la Mărăşti înaintând 20 de kilometri în dispozitivul inamic. ---La 24 iulie, Mackensen a cotraatacat în zona Focşani - Mărăşeşti - Adjud, dar Armata I Română, comandată de generalul Eremia Grigorescu, a reușit să-i oprească pe germani, provocându-le pagube importante. Pe linia Carpaților Orientali Armata a II-a Română a apărat cu succes trecatorile. La Oituz, generalul Al. Averescu a reușit să respingă o tentativă inamică de a pătrunde la est de Carpați la jumătatea lunii august.

9. Campania din 1916 Conform planului de operatiuni "Ipoteza Z", trei din cele patru armate romane au pornit ofensiva încă din noaptea de 14/15 august 1916 pe toata lungimea graniței cu Austro- Ungaria. În scurt timp au fost eliberate orașele Brașov, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, armata română înaintând până în apropiere de Sibiu.

10. Participarea la război, care avusese ca scop desăvârșirea unității naționale, se încheia cu un sacrificiu de sânge de aproape 800.000 de morți, răniți, dispăruți, cu enorme distrugeri și pierderi materiale. Capitala eliberată ăși primea suveranii și instituțiile centrale la 18 noiembrie/1 decembrie 1918. La Conferinţa de pace de la Paris din 1919-1920 obiectivul principal urmărit de I.C. Brătianu a fost obţinerea recunoaşterii internaţionale a Marii Uniri din anul 1918 - Basarabia, Bucovina şi Transilvania cu România, adică a noilor graniţe ale ţării.