Get Started. It's Free
or sign up with your email address
agresivitate by Mind Map: agresivitate

1. Ipotezele și variabilele studiului

1.1. Ipoteză: în funcţie de variabila gen, presupunem că vor exista diferenţe semnificative între cele două grupuri de subiecţi, băieţi şi fete, în ceea ce priveşte.

1.2. Variabile: gen (independentă), agresivitate (dependentă)

2. Metoda folosită

2.1. Instrumente: chestionarul folosit în pretestare, cel pentru investigarea agresivităţii și chestionarul expunerii la violenţă în şcoală

2.2. Participanți: 366 de adolescenți, băieți și fete, cu vârstele cuprinse între 14 și 19 ani.

2.3. Procedură: Cei 366 de subiecţi au completat individual chestionarele pentru investigarea agresivităţii şi violenţei în timpul orelor de dirigenţie

3. Rezultatele obținute

3.1. Rezultate: analiza statistică a evidențiat că diferenţe semnificative între băieţi şi fete în ceea ce priveşte expunerea la violenţă în calitate de victimă (băieţii sunt mai frecvent victime ale ameninţărilor și ale lovirilor comparativ cu fetele), în ceea ce priveşte propriul comportament agresiv (băieţii lovesc înainte să fie loviţi, lovesc după ce au fost loviţi, bat rău pe alţii mai frecvent decât fetele), în ceea ce priveşte frecvenţa manifestării comportamentelor agresive (fetele recurg mai des la ironii, iar băieții recurg mai des la altercaţii), în privinţa evaluării cauzelor (fetele consideră că anturajul, incapacitatea de a media conflictele, neacceptarea de către colectivul şcolii şi lipsa disciplinei sunt răspunzătoare într-o măsură mai mare de manifestările agresive). Însă nu există diferenţe semnificative între băieţi şi fete în ceea ce priveşte expunerea la violenţă din perspectiva martorului, în ceea ce priveşte perceperea comportamentelor agresive manifestate în şcoală și cu privire la eficienţa măsurilor de prevenire ale comportamentelor agresive manifestate în şcoală.

4. Concluziile studiului

4.1. Puncte tari: cercetarea a permis conturarea unei imagini asupra agresivităţii din mediul şcolar, aşa cum este percepută de către elevi, fete şi băieţi

4.2. Limite: utilizarea unei singure metode (chestionare)

4.3. Concluzii: măsurile de prevenire a comportamentelor agresive sunt absolut necesare. În acest context, societatea şi şcoala trebuie să-şi reexamineze valorile

5. Datele de identificare

5.1. Titlu: Diferențe de gen în manifestarea comportamentelor agresive în mediul școlar

5.2. Revistă: Revista de psihologie

5.3. An: 2019

5.4. Volum: 65

5.5. Număr: 3

5.6. Pagini: 219-232

5.7. Autor: Adriana - Iuliana Chiriac

6. Tema studiului

6.1. Temă: diferenţele şi asemănările care apar între băieţi şi fete în ceea ce priveşte manifestarea comportamentelor agresive în spaţiul şcolar

7. Obiectivul studiului

7.1. Obiectiv principal: identificarea modului în care genul biologic influenţează manifestarea comportamentelor agresive în spațiul școlar

8. Principalele concepte analizate

8.1. Agresivitatea (fizică, verbală, emoțională): poate fi o trăsătură înnăscută, poate fi o reacție la frustrare sau poate fi învățată social

8.2. Mediul școlar: grupul joacă un rol decisiv în adoptarea conduitelor membrilor; elevii agresivi fac parte dintre cei respinşi şi cu un grad mediu de acceptare, iar competenţele sociale adecvate şi empatia favorizează un comportament pozitiv cu egalii

8.3. Diferențele de gen: bărbaţii sunt mai agresivi decât femeile, agresivitatea e mai puţin stabilă la fete decât la băieţi, agresivitatea indirectă este specifică fetelor, iar cea fizică băieţilor; băieţii, în general, recurg la comportamente agresive pentru a-şi demonstra puterea, iar fetele - loialitatea sau dragostea