Art - Pedagogia Realizat Corotas Jana grupa PP32R

1. 3.Temeiul legat de autorealizarea şi autoafirmarea persoanei. Formarea estetică a individului conduce la autoîmplinire, la o bucurie existenţială prin punerea în valoare a unui „zăcământ» afectiv ce trebuie să fie „consumat» prin proiecţie empatică şi coparticipare la materializarea frumosului.

2. Arta - pricepere de a face ceva, este o forma de activitate umana , creatoare , menita sa comunice mesaje si idei , sa transmita prin limbaj stari de spirit .Art- pedagogia este un domeniu nou al stiintelor educatiei , actual pentru scoala contemporana . A activiza procesul de invatamant prin art-pedagogie inseamna a aplica diferite strategii .

3. Argumente pentru o educatie prin arta 1. - Temeiul axiologic . - Mediu sociocultural in care individul traieste ,este plin de numeroşi stimuli estetii ce se cer a fi semnificaţi sau integraţi de către om prin coparticipare afectivă şi intelectivă .

4. 2. Temeiul cultural .Din perspectiva dezvoltării persoanei, apropierea faţă de valorile estetice contribu la culturalizarea acesteia, la conturarea unui profil spiritual polimorf, deschis, multidimensional. Nu te poţi considera persoană împlinită cultural dacă nu cunoşti întrupări ale frumosului în anumite genuri artistice, cu evoluţii în timp, cu fizionomii stilistice diferite de la o şcoală artistică la alta, de autor la autor

5. 4. Temeiul simpatetic, dc со-împărtăşire a trăirilor şi acceptanţă reciprocă. Introducerea metodică a copilului în universul artistic îi facilitează o racordare la diversitatea modurilor de a fi, a trăirilor diferite ale semenilor săi. conducând la o înţelegere şi o tolerare a alterităţii, a altor registre de gândire, de simţire:

6. 5. Temeiul structurării şi afirmării identitare. Educaţia prin artă conduce la construirea şi delimitarea unei identităţi, la formarea unui profil spiritual aparte. Arta prilejuieşte persoanei actualizarea unor potenţialităţi afective care vor compune o fizionomie proprie fiecărui subiect .

7. 6. Temeiul proiectivităţii şi a! transcendenţei individului şi umanităţii. Arta rezervă omului şi umanităţii o rezistenţă şi perenitate, dincolo dc contexte, accidente, vulnerabilitatea sau perisabilitatea existenţială. Ea extrage şi perpetuează ceea ce este mai sublim în noi. lăsând la o parte precarităţi le dc tot felul. Atât pentru creatori cât şi pentru contemplatori, universul artistic constituie un orizont întemeietor de durabilitate şi veşnicie valorică

8. 7. Temeiul potenţării creativităţii. încă de la vârstele fragede formează şi maximizează potenţialul creativ al individului, un rezervor imens pentru sporirea capitalului cultural la nivel de individ şi de umanitate. Desigur, creativitatea se poate manifesta în multiple domenii, dar există o serie de factori generali şi specifici ce pot fi întăriţi prin experienţa estetică şi apoi transferaţi spre alte zone dc manifestare (în ştiinţă, tehnică, acţiune socială, sport ).

9. Art-pedagogia, raportată la educația specială, reprezintă un domeniu nou al științelor educației, o sinteza dintre artă și pedagogie, care asigură elaborarea teoriei și practicii necesare desfășurării procesului educației artistice a copiilor cu cerințe educaționale speciale și formarea culturii estetice prin artă și activitate artistică (muzică, desen, pictură, modelaj, joc de rol, activitatea literar-artistică, spectacole etc.)

10. Înțelegerea relației „om – artă‖, în actul educațional, depinde de funcțiile acesteia 1) Gnoseologică sau de cunoaștere: arta cercetează lumea înconjurătoare, viața umană (în special, universul interior al omului); 2) Axiologică: arta ia o atitudine față de realitate, o apreciază din punct de vedere valoric, selectează, din multiplele însușiri ale obiectului sau fenomenului, esențialul, irepetabilul, ceea ce poartă în sine o valoare; 3) Hedonistică: produce plăcere, delectare, satisfacție; 4) Sugestivă: sugerează omului anumite idei, gânduri, îi comunică anumite sentimente, convingeri; 5) Iluministă: poartă în sine și transmite anumite cunoștințe despre lucruri, fenomene, răspândește anumite idealuri, viziuni, concepții etc.; 6) Comunicativă: prin limbajul artei, oamenii comunică între ei, arta unește oamenii, contribuie la apropierea și la înrudirea lor spirituală; 7) Euristică: contactul cu arta nu poate fi efectuat în afara unei stări de creativitate, de inventivitate, de descoperire personală; arta dezvoltă anumite potențe și aptitudini de creație; 8) Katharsis: arta purifică sufletul, îl descătușează și-l eliberează de pasiunile „ieftine‖ ale vieții, îl înalță și-l înnobilează; 9) Estetică: cultivă simțul frumosului, al perfecțiunii, al armoniei, al echilibrului, al măsurii etc. CZU: 37:78 63 10) Educativă, considerată ca suprafuncție: arta educă sentimente morale, calități umane, cultivă sfera spirituală a omului.

11. Toate aceste funcții ar putea fi rezumate la patru forme de atracţie pentru artă 1. în sensul ei cel mai general, arta poate fi o formă de divertisment; 2. arta ne poate atrage prin capacitatea sa de a oglindi realitatea, lumea naturală sau cea a gândurilor şi acţiunilor oamenilor; 3. arta provoacă atracţie estetică, prin care se percepe frumosul din artă și din viață; 4. arta oferă o ierarhizare a valorilor psihologice, morale şi spirituale.

12. Melopedagogia ,, vizează utilizarea judicioasă a muzicii ca instrument art-pedagogic pentru a menţine, a restabili, sau a ameliora sănătatea mentală, fizică şi emoţională a persoanei.obiectivele tehnice ale muzico-activității în grup şi anume: 1) de a permite copiilor să se lase pătrunşi de muzică, în condiţii de audiţie diferite de acelea în care asistă la un concert; 2) de a provoca comunicarea între auditori cu privire la alegerea preferinţelor, prin intermediul comentariilor; 3) de a permite art-pedagogului care coordonează şedinţa (după alegerea bucăţii muzicale), abordarea reacţiilor, a respingerilor, tăcerilor şi comentariilor fiecărui elev din grup, se realizează astfel o mai bună cunoaştere a problemelor sale şi se culeg date utilizabile în art-pedagogia verbală.

13. Melopedagogia vizează utilizarea muzicii ca instrument art-pedagogic pentru a menţine, a restabili sau a ameliora sănătatea mintală, fizică şi emoţională a persoanei. De-a lungul anilor muzica a suscitat o serie de interpretări privind capacitatea ei de a crea o anumită stare sufletească. Există două domenii în muzicoterapie: muzicoart-pedagogia receptivă bazată pe audiţie şi muzicoart-pedagogia activă bazată pe expresia muzicală şi pe creativitate. „Utilizarea muzicii ca metodă art-pedagogică trebuie făcută raţional, ţinând cont de impactul psihologic al diferitelor structuri muzicale asupra subiecţilor. Melopedagogia este indicată fie în cadrul unei relaţii duale, fie în cadrul unui grup mic.”

14. Activitatea art-pedagogică poate fi corelată şi cu alte elemente de ergoterapie sau artterapie, realizându-se o complexă exprimare afectivă.

15. Melopedagogia – produce şi o detensionare emoţională. Prima secvenţă a meloactivității este aceea a tipului de muzică preferată de subiect observând-o pe cea care-i face plăcere, dar şi cea care-l agasează, enervează, indispune. A doua secvenţă reprezintă provocarea subiectului la o discuţie comună privind motivaţia alegerii muzicii respective.

16. Aplicația meloactivității are mai multe direcții: Prevenția primară – dezvoltare și prevenire - Prevenția primară se concentrează asupra prevenirii dificultăților sociale, fizice și psihice, Melopedagogia participă prin instrumentele de identificare a riscurilor dar intervine în dezvoltarea personalității și al autocunoașterii. ü Prevenția secundară în meloart-pedagogie constă în tratarea stărilor și dificultăților psihice, în restabilirea procesului stării de sănătate. Vindecare –art-pedagogia și reeducația ü Prevenția terțiară în meloart-pedagogie se aplică în situații când prin tehnici de meloart-pedagogie vom prelucra rezultatele traumelor, sau a consecințelor unor dificultăți emoționale sau a unor boli, prin reabilitare, recuperare.

17. 8. Temeiul modelării existenţei în conformitate cu exemplaritatea artistică. Arta se poate constitui într-un referenţial valoric pentru devenirea individului, intr-un exemplu demn de urmat. Prin ea însăşi arta are valenţe paideice, îndemnând la o rectitudine şi altitudine existenţială.

18. Toate aceste argumente vin să sprijine necesitatea unui efort de realizare a art-pedagogiei în perimetrul şcolar. Prin compoziţia currieulum-ului şcolar, prin stabilirea unor raporturi juste dintre disciplinele şti inţifîce, cele socio-umane şi cele artistice, prin ponderarea dintre obiectivele explicit estetice şi cele implicite, prin felul cum sunt dimensionate activităţile didactice, prin tactul sau harul didactic, copiii trebuie să dispună încă de pe băncile şcolii de o formare activă în spiritul frumuseţii, armoniei, coerenţei lumii ce ne înconjoară.

19. Domeniul unei arte nu se reduce la o disciplină școlară sau la un gen de artă. De exemplu, în baza analizei Planului-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal (pentru anul de învățământ 2015-2016), s-a constatat: - Domeniul literaturii este reprezentat prin disciplina școlară Limba și literatura română în clasele I-XII, Literatura universală – în clasele a X-a-a XII-a, numai pentru clasele de la Profilul Umanistic și activitatea cercurilor educativ-artistice extrașcolare; - Domeniul muzicii se studiază prin disciplina Educație muzicală, în clasele I-VIII-a, activitatea cercului de cor, ansamblu etc.; - Domeniul artelor plastice se studiază prin disciplina Educația plastică în clasele I-VII-a și, tangențial, prin disciplina Educație tehnologică.

20. După ce s-au obţinut orientările asupra influenţei efective a muzicii şi a semnificaţiei acesteia pentru subiect se poate trece la realizarea activității, atât individual, cât şi în grup. individual – şedinţa va consta în audierea împreună (copil-art-pedagog) timp de aproximativ zece minute a muzicii preferate, după care se începe discuţia liberă de tip psiho-analitic. în grup – în cadrul şedinţei se poate asculta un fragment muzical, urmărind modalităţile de exprimare a celor participanţi. Pornind de la muzica ritmată la cea lentă, subiectul reuşeşte să-şi exteriorizeze trăirile afective, detensionându-se emoţional sau să-şi „altereze” comportamentul. Activitatea art-pedagogică poate fi corelată şi cu alte elemente de ergoterapie sau arterapie, realizând o complexă exprimare afectivă. ”Muzica este o lege morală. Ea dă suflet universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec tinereții, viață și veselie tuturor lucrurilor. Ea este esența ordinii, înălțând sufletul către tot ce este mai bun, drept și frumos”, ne aminteşte Platon. Melopedagogia este un amalgam al muzicii cu art-pedagogia, folosim muzica, un agent al schimbării, pentru a stabili relații art-pedagogice prin care să se realizeze dezvoltarea personală. În procesul activității prin muzică, muzica este folosită, utilizată în mod conștient pentru ameliorarea vieții de zi cu zi, felul de a fi, și felul de a deveni. Art-pedagogia prin muzică definită în sens larg este utilizarea muzicii ca instrument art-pedagogic pentru restaurarea, întreținerea, și îmbunătățirea sănătății psihologice, mentale, și fiziologice și pentru abilitarea, reabilitarea și întreținerea de comportament, de dezvoltare, aptitudini fizice, și sociale.

21. Conform protocolului profesional al art-pedagogilor, art-pedagogia prin muzică are diferite forme de lucru în funcție de mecanismul de activare folosit în cadrul activității: astfel putem vorbi despre melopedagogie activă, melopedagogie receptivă, melopedagogie integrativă.

22. Melopedagogia activă: Baza teoretică aplicată – art-pedagogia analitică, humanistă, existențialistă, teoria atașamentului, terapie comportamentală, terapie sistemică, Relația art-pedagogică se realizează prin muzică improvizată activă, Instrumente folosite: instrumente muzicale, vocea art-pedagogului și a participanților, muzica audio, limbaj muzical propriu creat, Procese art-pedagogice specifice: exprimare emoțională, forța relației art-pedagogice, corectarea unor relații rănite de atașament, procese art-pedagogice explorare a transferului și contratransferului, proces de autocunoaștere, și procese de schimbare

23. Melopedagogia receptivă Baza teoretică aplicată – art-pedagogia de grup, art-pedagogia prin relaxare; Relația art-pedagogică se realizează prin prelucrarea emoțiilor, aminitirilor emoționale, experiențelor, trecute readuse de ascultarea unei piese muzicale, Instrumente folosite: muzica de diferite tipuri, alese de pacient/client, tehnici de imagerie, technici de relaxare, Procese art-pedagogice specifice: având în vedere tehnicile de imagerie și de relaxare, în terapiile nonverbale nu vor fi implicate persoane cu boli psihotice aflate sub tratament psihogen, pt că distanțarea de realitate ar putea să accentueze această stare.

24. Melopedagogia integrativă Vorbim despre melopedagogie integrativă atunci când folosim atât tehnici active cât și pe cele receptive combinate. Acesta înseamnă că pe lângă muzică în terapie vor fi întroduse și elemente de improvizații verbale sau nonverbale. Astfel în cadrul tehnicilor clasice de muzică în Melopedagogia integrativă folosim în egală măsură și teatrul de păpuși, pantomima, desenul, modelajul, dansul, mișcările, componerea, damatizarea.