1. Modelul TIM
1.1. ÎNVĂȚARE ACTIVĂ
1.1.1. Informațiile sunt primite pasiv prin tehnologie.
1.1.2. Elevii aleg și folosesc instrumente; utilizare autodirijată.
1.2. ÎNVĂȚARE COLABORATIVĂ
1.2.1. Utilizare individuală a instrumentelor de către elevi
1.2.2. Elevii aleg instrumentele pentru colaborare; utilizare frecventă
1.3. ÎNVĂȚARE CONSTRUCTIVĂ
1.3.1. Informațiile sunt livrate
1.3.2. Alegerea și utilizarea regulată pentru construirea cunoștințelor
1.4. ÎNVĂȚARE AUTENTICĂ
1.4.1. Tehnologia este folosită pentru sarcini școlare tradiționale
1.4.2. Utilizare frecventă a tehnologiei pentru activități autentice
1.5. ÎNVĂȚARE ORIENTATĂ SPRE OBIECTIVE
1.5.1. Sunt oferite instrucțiuni; sarcini monitorizate minimal.
1.5.2. Utilizarea flexibilă a tehnologiei pentru planificare și monitorizare continuă
2. Modelul SAMR
2.1. Substituirea (substitution)
2.1.1. înlocuiește ceea ce se făcea deja, fără modificări
2.2. Augmentarea (augmentation)
2.2.1. continuă să fie un substitut direct, dar cu îmbunătățiri
2.3. Modificarea (modification)
2.3.1. permite o reproiectare semnificativă a sarcinilor educaționale
2.4. Redefinirea (redefinition)
2.4.1. face posibile activități care anterior nu puteau fi realizate
3. Modelul LoTi
3.1. Nivelul 0: Fără utilizare
3.1.1. lipsa utilizării tehnologiei
3.2. Nivelul 1: Conștientizare
3.2.1. utilizarea limitată, în principal în laboratoare, dar fără implicare semnificativă a profesorilor
3.3. Nivelul 2: Explorare
3.3.1. utilizarea tehnologiei pentru a suplimenta metodele de predare
3.4. Nivelul 3: Infuzie
3.4.1. integrarea unor aplicații în procesul de predare
3.5. Nivelul 4: Integrare
3.5.1. utilizarea tehnologiei pentru a oferi elevilor un context mai bogat, însă doar în cadrul clasei
3.6. Nivelul 5: Expansiune
3.6.1. extinderea utilizării tehnologiei dincolo de sala de clasă, prin colaborări externe, cum ar fi videoconferințe
3.7. Nivelul 6: Rafinare
3.7.1. elevii folosesc tehnologia pentru a învăța în mod autonom