Metode de învățământ

Get Started. It's Free
or sign up with your email address
Rocket clouds
Metode de învățământ by Mind Map: Metode de învățământ

1. Expozitive

1.1. Informarea

1.1.1. Utilizări:are în vedere fenomene, aspecte tehnice, realizări etc. din domeniul biologiei, legate de subiectul lecţiei

1.2. Povestirea

1.2.1. Utilizări: înţelegerea esenţialului, prin compararea faptelor, a fenomenelor, desprinderea mai lesnicioasă a concluziilor lecţiei etc,. activarea fondului afectiv al elevilor, formarea de sentimente şi atitudini faţă de fenomenele explicate sau descrise

1.3. Explicarea

1.3.1. Explicaţia vizează, în mod logic, relaţii, funcţii, cauze, detalii, sensuri, motivaţii, interpretări etc. ale fenomenelor, tehnicilor, proceselor din lumea vie

1.4. Descrierea

1.4.1. trebuie să descrie, spre exemplu, caracterele morfologice ale unei plante, însuşirile fiziologice ale unui animal, tehnici de lucru în laborator, modul de manifestare a unor boli la plante/animale, măsuri de protecţie a mediului etc

1.5. Instructajul

1.5.1. Instructajul este o formă a expunerii prin care profesorul îi învaţă pe elevi cum pot accesa informaţia de la o anumită sursă sau cum pot observa un fenomen, cum pot desfăşura o tehnică de lucru, cum pot respecta norme ale securităţii muncii în diferite activităţi de învăţare

1.6. Prelegerea

1.6.1. : se aplică numai în cazul unui auditoriu matur, cu un anumit nivel de dezvoltare intelectuală şi cu o motivaţie puternică

2. Conversative

2.1. Conversatia

2.1.1. euristică (conduce elevul printr-o serie de întrebări la descoperirea de noi adevăruri),

2.1.1.1. Conversaţia euristică este o metodă interactivă bazată pe tehnica chestionării grupului de elevi prin utilizarea unor întrebări simple şi progresive care în final îi conduc pe elevi la o concluzie logică

2.1.2. catehetică (elevii sunt puşi în situaţia de a reproduce cunoştinţele anterior asimilate);

2.1.2.1. se caracteriza prin întrebări şi răspunsuri standardizate, învăţate mecanic dintr-un manual

2.1.3. Conversaţia examinatorie

2.1.3.1. se realizează pe baza unui ansamblu de procedee de interogaţie orală care, în final, trebuie să asigure formarea unei imagini, cât mai aproape de realitate, asupra nivelului de pregătire a unei clase sau a unor elevi

2.1.4. de aprofundare si de consolidare

2.1.4.1. se practică în mod obişnuit la lecţiile combinate (pe parcursul tuturor evenimentelor instruirii). Prin conversaţia de aprofundare/ consolidare se poate face şi o repetare a cunoştinţelor

2.2. Dezbaterea

2.2.1. schimb organizat de informaţii, idei, propuneri, opinii

2.2.1.1. pentru formarea unui mod de gândire propriu şi pentru abilitatea de a-şi formula părerile într-un limbaj adecvat.

2.3. Problematizarea

2.3.1. identificarea/generarea şi rezolvarea situaţiilor problemă (situaţii contradictorii, conflictuale între experienţa de cunoaştere anterioară şi elementul de noutate, de necunoscut cu care se confruntă elevul);

2.4. Învățarea prin descoperire

2.4.1. Este o continuare a problematizării prin refacerea drumului elaborării cunoştinţelor prin efortul elevilor

2.4.1.1. elevii sunt concentraţi mai ales asupra soluţiei de răspuns la sarcina de învăţare trasată.

2.4.2. Deductiva cunoştinţele anterioare sunt generale, iar cele descoperite particulare;

2.4.3. inductivă - cunoştinţele anterioare sunt particulare, iar cele descoperite au caracter general;

2.4.4. transductivă - cunoştinţele anterioare sunt corelate, descoperindu-se relaţii analogice între diferite serii de noţiuni sau date.

3. Observarea directă a realități

3.1. Observarea independentă

3.1.1. urmărirea sistematică a obiectelor şi fenomenelor, în vederea descrierii, explicării şi interpretării lor.

3.1.1.1. - pe obiecte concrete sau pe materiale cu date descriptive şi nu pe date interpretate

3.1.1.2. - prin utilizarea mai multor receptori: acustici, optici, tactili

3.1.1.3. - prin sarcini distribuite frontal, exprimate verbal sau scris (pe tablă), sau indicate printr-o fişă de observaţie individuală.

3.2. Experimentul

3.2.1. Este o metodă fundamentală în învăţarea ştiinţelor naturii

3.2.1.1. reprezintă producerea sau modificarea intenţionată a unui fenomen sau proces în scopul studierii acestuia. Experimentul ştiinţific cercetează cauzele, procesele, fenomenel, într-un mod în care se reduce la minimum influenţa perturbatoare a conexiunilor întâmplătoare.

3.3. Studiul de caz

3.3.1. Este o metodă care permite profesorului să realizeze un învăţământ legat de viaţă şi totodată să asigure participarea activă a elevilor la lecţii.

4. Metode de explorare indirectă a realității

4.1. Demonstrarea

4.1.1. mesajul de transmis elevului este cuprins într-un obiect, fenomen, acţiune concretă sau în substitutele acestora;

4.2. Modelarea

4.2.1. Modelarea constituie o metodă de cunoaştere a realităţii, o strategie în procesul de cunoaştere. Are la bază analogia dintre model şi sistemul care-l reprezintă

4.3. Algoritmizarea

4.3.1. Un alt exemplu de algoritm poate fi „ciclul cardiac" (Anatomia şi fiziologia omului).

4.4. 4.Învăţarea programată

4.4.1. 1. Programa liniară, în care subiectul formulează independent răspunsul; 2. Programa ramificată, în care se oferă subiectului răspunsuri la alegere ; 3. Programa mixtă (combinarea celor două tipuri de programe).

5. Prin cooperare

5.1. - reprezintă un set de strategii instrucţionale ce angajează mici echipe de elevi pentru a promova interacţiunea colegială şi colaborarea în abordarea unor subiecte de studiu

5.2. STAD - Student Team Achievement Divisions (metoda învăţării în grupuri mici

5.3. TGT - Teams / Games / Tournaments (metoda turneului între echipe)

5.4. Gândiţi/Lucraţi în perechi/Comunicaţi

5.5. Metoda mozaicului – Jigsaw

5.6. Controversa academică