Tema 8 bac: Romania postbelica: Stalinism,National-Comunism si Disidenta anticomunista
1. I. Contextul intern si extern/factorii/premisele care au favorizat instaurarea regimului comunism in Romania Postbelica
1.1. In octombrie 1944 s-a incheiat ACORDUL DE PROCENTAJE DE LA MOSCOVA, conform caruia Romania intra in proportie de 90% in sfera de influenta sovietica
1.2. Instrumentul de care URSS s-a folosit pentru impunerea regimului totalitar a fost PCR, care revine in legalitate dupa 23 august 1944 si organizeaza o serie de actiuni pentru cresterea influentei sale in randul populatiei, deoarece avea ca obiectiv preluarea si mentinerea puterii in Romania, astfel incat va actiona sistematic si organizat
1.3. Prezenta Armatei Rosii pe teritoriul romanesc a favoritzat ascensiunea comunistilor la putere
1.4. Datorita aranjamentelor diplomatice dintre marile puteri invingatoare(SUA, Marea Britanie, si URSS), care au acceptat ca statele din Rasaritul Europei sa intre in sfera de influenta sovietica, atunci la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial a fost instaurat regimul Comunist in Romania
2. II. Argumentati/prezentati actiunile de preluare a puterii politice de catre PCR
2.1. Actiuni diplomatice
2.1.1. Comunistii s-au folosit de contextul international favorabil pentru a prelua puterea politica, deoarece conform intelegerilor dintre Marile Puteri, Romania a fost lasata in sfera de influenta sovietica. Astfel in octombrie 1944, premierul britanic Winston Churchill si liderul sovietic Stalin, au semnat acordul de procentaje de la Moscova
2.1.2. Conventia de armistitiu semnata in 1944 de Romania cu URSS, a fost transformata de catre Moscova intr-un cadru legal pentru a-si atinge obiectivele politice in Romania
2.2. Actiuni militare
2.2.1. Armata Rosie, care ocupase Romania, dupa 23 august 1944, dar era considerata ,, Armata eliberatoare" a jucat un rol esential in instaurarea regimurilor de democratie populara, in statele din SE Europei, folosindu-se de comunisti. Ea va recurge la abuzuri si violente impotriva populatiei civile, precum si la indepartarea liderilor anticomunisti, interzicand orice legatura cu Armata Romana, aflata pe front
2.2.1.1. Efect
2.2.1.1.1. Drept urmare la 28 februarie 1945 adjunctul Ministrului de Externe al URSS, Andrei Vaschinski, soseste in Romania si face presiuni pentru instaurarea unui guvern prosovietic, astfel incat Regele Mihai aduce la putere la 6 martie 1945, guvernul comunist condus de doctorul Petru Groza
2.3. Actiuni politice pentru inlaturarea institutiilor democratice
2.3.1. Guvernul Petru Groza controlat de comunisti, a infaptuit la 23 martie 1945, reforma agrara pentru a obtine sustinerea maselor. Drept urmare in februarie 1946 el va obtine recunoasterea internationala din partea Marii Britanii si SUA.
2.3.2. Invocand argumentul epurarii fasciste, guvernul Petru Groza ia urmatoarele masuri
2.3.2.1. Numirea unor prefeti comunisti
2.3.2.2. Infiintarea tribunalelor populare
2.3.2.3. Arestari, condamnari si deportari pentru colaborationism
2.3.2.4. Dezmembrarea si desfiintarea partidelor politice pentru monopolizarea puterii de catre PCR
2.3.2.5. Lichidarea adversariilor politice
2.3.2.5.1. Asadar actiunile finale pentru instaurarea regimului comunism au vizat cu precadere, partidele democratice si monarhia
2.3.2.6. Falsificarea alegerilor parlamentare din 16 noiembrie 1946, care in realitate au fost castigate de PNȚ
2.3.2.6.1. In 1947 au fost lichidate principalele partide de opozitie, PNL si PNȚ
2.3.2.7. Deoarece singurul obstacol intre regimul comunist si forma de guvernare il reprezenta Monarhia ereditara care putea sa devina un centru de opozitie, atunci ea trebuia inlaturata.
2.3.2.7.1. Regele Mihai I a avut o atitudine reticenta fata de comunisti si a refuzat sa ratifice actele guvernului Petru Groza, astfel incat a recurs la greva regala din august 1945 pana in ianuarie 1947
2.4. Manipularea opiniei publice
2.4.1. Se realizeaza pastrandu-se aparentele, deoarece actiunile ilegale sunt secretizate prin propaganda si demagogie
3. III. Etapele Regimului Comunist din Romania 1948-1999
3.1. A. Regimul Stalinist, Gheorghe Gheorghiu Dej 1948-1965
3.1.1. Trasaturi generale
3.1.1.1. Regimul de tip stalinist este o forma de comunism foarte dur, asemanator cu cel instaurat de Stalin in URSS, deoarece se caracterizeaza prin
3.1.1.1.1. Dictatura sefului de partid care elimina prin forta, toti adversarii politici
3.1.1.1.2. Represiunea dura a oricarei forma de protest in randul populatiei prin deportari, tortura, falsificarea probelor la procese si arestari
3.1.1.1.3. Planificarea/centralizarea rigida a economiei de catre stat
3.1.2. Ascensiunea lui Dej in fruntea PCR si eliminarea adversarilor politici
3.1.2.1. In 1948, Dej este ales in functia de secretar general al PCR, care devine partid unic, sub numele de Partidul Muncitoresc Roman/PMR. Pentru a nu fi concurat de alti colegi de partid, Dej a trecut la eliminarea progresiva a celor mai importanti lideri ai conducerii. Astfel Lucrețu Pătrășcanu, a fost arestat condamnat la Moarte si executat, iar Vasile Luca, Ministru de Finante a fost torturat si condamnat la inchisoare pe viata. In concluzie Dej i-a acuzat pe liderii partidului de abuzuri in functiile detinute, i-a inlaturat de la conducere sau i-a exclus din partid, devenind astfel Prim-Ministru si cel mai important om din stat
3.1.3. Actiuni de politica interna ale regimului stalinist: practici politice totalitare
3.1.3.1. In domeniul economic regimul stalinist Dej a impus nationalizarea industriei si colectivizarea agriculturii, dupa modelul economiei dirijate de stat.
3.1.3.2. S-a inceput un program de industrializare fortata, deoarece Romania trebuia transformata dintr-un stat agrar intr-unul industrial.
3.1.3.3. Nationalizarea industriei, reprezinta trecerea tuturor intreprinderilor si bancilor in proprietatea statului si s-a realizat in 1948 dupa adoptarea primei Constitutii Staliniste. Drept urmare aceasta masura a insemnat confiscarea proprietatii private, deoarece nu s-a platit nicio despagubire de catre stat
3.1.3.4. Adoptarea modelului sovietic al controlului si planificarii sovietica s-a facut prin introducerea planurilor cincinale care hotarau obiectivele economice pe o perioada de cinci ani, astfel incat, angajatii acuzati de neindeplinirea planului de intreprindere, erau considerati sabotori, arestati si uneori executati
3.1.3.5. In plan social o practica politica totalitara stalinista este teroarea prin intermediul politiei politice si propagandei pentru impunerea controlului asupra societatii si eliminarea adversarilor politici
3.1.3.5.1. Controlul asupra societatii s-a facut prin creerea unor structuri noi cu rolul ,,de a apara societatea impotriva dusmaniilor poporului":DIRECTIA GENERALA A SECURITATII POPORULUI 1948 si Organele Militiei pentru ordinea publica(1949). In fruntea securitatii se aflau agenti speciali trimisi de Moscova, seful acesteia fiind agentul NKVD, Pantelei Bodnarenko. Scopul oficial al securitatii era arestarea dusmaniilor poporului, categorie in care intrau toti cei care erau suspectati ca au legaturi cu occidentul, se opunea puterii politice si erau bogati
3.1.4. In agricultura stalinistii urmareau colectivizarea ceea ce insemna trecerea pamanturilor din proprietatea privata in cea de stat. Acest proces a fost hotarat in 1949 si s-a incheiat in 1962.(deosebire fata de regimul ceausist)
3.1.4.1. Pentru a castiga increderea taranilor atunci guvernul Petru Groza le-a dat pamant printr-o reforma agrara, iar ulterior a desfiintat proprietatea privata, fara sa-i despagubeasca
3.1.4.2. S-au infiintat dupa modelul sovietic al Souhozurilor si Colhozurilor, Gospodariile Agricole de Stat/GAS si Gospodariile Agricole Colective/GAC pentru a asigura controlurile statului asupra agriculturii si taranimii
3.1.4.3. Deoarece taranii refuzau sa renunte la proprietatiile lor atunci au inceput o ampla campanie de propaganda aratandu-se beneficiile noului mod de productie
3.1.4.4. O alta caracteristica a colectivizarii agriculturii este introducerea hotelor de productie taxelor foarte mari care aveau ca efect ruinarea taranimii
3.1.4.5. Dupa 1958, comunistii au folosit metode dure precum șantajul, bataia tortura, inchisoarea, deportarea, pentru ai obliga pe tarani sa renunte la proprietate
3.1.4.6. In concluzie, colectivizarea agriculturii este o practica totalitara care a avut consecinte grave asupra dezvoltarii economice, deoarece a generat criza alimentara si depopularea satelor prin migrarea taranilor la oras
3.1.5. Monopolul Politic al Partidului Unic
3.1.5.1. PCR s-a infiintat in 1921 prin despartirea de socialisti si a fost scos in afara legii, deoarece dorea desfiintarea Romaniei Mari pe motivul ca este stat imperialist. Drept urmare PCR a functionat in ilegalitate.
3.1.5.2. PCR era compus din: arpa interna formata din comunistii din tara, majoritatea aflati in inchisoare din cauza grevelor, desfasurate in 1933(Lucretiu Patrașcanu, Gheorghe Gheorghiu Dej, Nicolae Ceausescu) si aripa externa, a comunistilor care activau in URSS, majoritatea rusi sau evrei, precum Pauker, Vasile Luca, Emil Bodnăraș. In 1948 Dej este ales in functia de secretar general al PCR, care devine partid unic, sub numele de PMR. El a trecut la eliminarea lideriilor partidului, astfel incat Lucretiu Patrașcanu a fost arestat, condamnat la moarte si executat, iar Vasile Luca torturat si inchis pe viata PENTRU CA i-a acuzat pe liderii PMR de abuzuri in functiile detinute, inlaturandu-i din partid, atunci Dej a devenit Prim Ministru si cel mai important om in stat
3.1.6. Constitutiile Staliniste-Actiuni/Practici totalitare in domeniul juridic
3.1.6.1. O lege fundamentala cu caracter totalitar adoptata de regimul Dej, in prima jumatate a secolului XX, avand ca model Constitutia Stalinista a URSS din 1936 este CONSTITUTIA DIN 1948
3.1.6.2. Forma de guvernamant a statului devine Republica, iar numele oficial Republica Populara Romana
3.1.6.3. Parlamentul devenea unicameral, sub numele de, MAREA ADUNARE NATIONALA, iar guvernul organul executiv era CONSILIUL DE MINISTRI
3.1.6.4. Unele prevederi ale Constitutiei din 1948 ofereau regimului comunist o aparență democratică, precum: egalitatea in fata legii fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie sau grad de cultura; drepturile si libertatile cetatenesti fundamentale precum libertatea constiintei, presei, intrunirilor si principiul suveranitatii poporului cuprins in formula puterea de stat emana de la popor
3.1.6.5. Elemente care demonstreaza caracterul totalitar al regimului de,,democratie populara Dej: nerespectarea separatiei puterilor in stat
3.1.6.6. Marea adunare nationala era organul suprem al puterii politice, parlament cu atributii legislative si executive precum votarea legilor si a bugetului, formarea guvernului si decizia in planul relatiilor internationale. Presedintele sau, Dej are puteri sporite, comparabile cu a unui sef de stat, deoarece emite decrete interpreteaza legi, numeste in functii publice, acorda gratiere, reprezinta tara, in relatiile internationale. In ceea ce priveste puterea judecatoreasca, independenta acesteia este desfiintata pentru ca legea fundamentala din 1948 ii permitea lui Dej sa numeasca si sa demita judecatorii
3.1.6.7. CONSECINTE/EFECTE ale adoptarii Constitutiei Staliniste din 1948: puterea politica are drepturi nelimitate, prevederiile sale nu sunt explicite si lasa loc de interpretari in sens totalitar, articolele despre proprietate deschid drumuri colectivizarii agriculturii. In concluzie aplicarea acestei Constitutii a transformat Romania in stat totalitar, deoarece drepturile si libertatile cetatenesti au fost incalcate iar Dej devine un conducator cu puteri dictatoriale
3.1.6.8. O LEGE FUNDAMENTALA CU CARACTER TOTALITAR ADOPTATA DE REGIMUL STALINIST DEJ IN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XX ESTE CONSTITUTIA DIN 1952
3.1.6.8.1. Consacra rolul PMR ca forta conducatoare a societatii
3.1.6.8.2. Este singura Constitutie a Romaniei care incalca grav independenta statului, deoarece permite amestecul URSS in treburile interne ale tarii, mentionand ca Romania este subordonata Moscovei si nu are o politica externa proprie. Asadar in capitolul introductiv aceasta Constitutie subliniaza ajutorul acordat de URSS pentru eliberarea teritoriului romanesc de sub ocupatia germana si relatia de prietenie a Romaniei cu URSS, astfel incat pevederiile importante despre suveranitate si independenta lipseau
3.1.6.8.3. Nu mentioneaza drepturile cetatenilor ci obligatiile lor fata de stat
3.1.6.8.4. Subliniaza ca in Romania exista numai proprietatea de stat
3.1.7. Miscarea de Rezistenta anticomunista in timpul regimului stalinist Dej
3.1.7.1. Unii dintre romani s-au opus regimului stalinist Dej, dar aceasta opozitie a fost mai degraba individuala decat de grup. O forma de rezistenta anticomunista este opozitia taranilor fata de colectivizarea agriculturii, deoarece s-au inregistrat cazuri cand sate intregi s-au revoltat. O alta forma de rezistenta armata a fost cea a unor grupuri de partizani anticomunisti, formate la sfarsitul celui de-al 2 lea Razboi Mondial, care nu depaseau cateva zeci de persoane si se ascundeau in munti si paduri. Din acestea faceau parte studenti, intelectuali, ofiteri ai armatei, tarani, si au activat in Bucovina, Dobrogea, Oltenia, Banat si Transilvania. Membrii rezistentei erau aprovizionati cu alimente si haine de catre locuitori si au sperat la un ajutor din partea statelor democratice occidentale, pentru a rasturna regimul comunist , dar au fost eliminati de securitate. Oficialitatile comuniste au facut propaganda impotriva lor spunand ca sunt banditi, teroristi, contrarevolutionari sau legionari.
3.1.8. În domeniul cultural, o practică totalitară de tip stalinist este impunerea Ideologiei Marxiste în cultură și învățământ respectiv introducerea cenzurii
3.1.8.1. Cultura a suferit modificări gramatice deoarece toată elita intelectuală interbelică a fost înlăturată și mulți intelectuali au murit în inchisorile comuniste
3.1.8.2. În școli și universități, profesorii cu prefătire științifică și pedagogică au fost înlocuiți cu cei care avea "origine sănătoasa", adică proveneau din familii de muncitori și țărani, clasa asuprită, chiar dacă nu erau calificați suficient
3.1.8.3. Se introduce cenzura asupra presei iar ideologia marxist-leninistă devine obligatori în școli
3.1.8.4. S-au modificat programele școlare, astfel încât redarea religiei a fost interzisă, limba rusa a devenit disciplină obligatori, istoria a fost falsificată pentru evidențierea luptei de clasă, a prieteniei româno-ruse și a influenței slave în cultura română. Astfel, comuniștii au rusificat cultura cu scopul de a arăta importanța jucată de slavi în etnogenez românească. Pentru a eficientiza rusificarea s-au creat instituții culturale româno-ruse precum institutul Maxim Gorki, edituri, librării, biblioteci, iar cele mai prestigioase publicații literare au fost desfințate sau supuse unei cenzuri severe
3.1.8.5. În august 1948 este adoptată Legea Învățământului care va introduce limba rusă din clasa a III-a, iar prin Legea Cultelor, toate bunurile Bisericii Greco-Catolice sunt confiscate și intră în proprietatea statului
3.1.8.6. Istoria României în Perioada Post-belică a fost rescrisă de pe poziții politice falsificată în 1947 de Mihai Roller
3.1.8.7. ÎN CONCLUZIE, în perioada Regimului Stalinist, cultura română întrerupe legăturile cu occidenturi deoarece are ca model cultura sovietică și proletcultismul (cultura de mase/a muncitoilor și țăranilor numiți proletari)
4. Criteriul politic o democratie stabila si respectarea drepturilor omului. Criteriul economic o economie de piata functionala si asumarea de educatii respectiv adaptarea legislatiei romanesti la cea europeana. In 1995 Declaratia de la Snagov a insemnat cererea oficiala de aderare a Romaniei la UE. Negocierile au inceput in 1999 astfel incat in 2005 s-a semnat Tratatul de Aderare. Drept urmare de la 1 ianuarie 2007, Romania impreuna cu Bulgaria au devenit membre ale UE. In opinia mea principalele oportunitati in contextul aderarii Romaniei la UE sunt faptul ca Europa unita este o piata de desfacere si investitii atractiva pentru Europeni. Deoarece Romanii au devenit cetateni europeni atunci ei au libertatea de a munci, studia si calatorii in statele UE. In concluzie tara noastra a demonstrat ca are o democratie veritabila bazata pe statul de drept si dorinta de a inregistra o crestere economica.
5. Tema 2 BAC: Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc in sec. IX-XVIII Evul Mediu si inceputurile modernitatii.
6. Obstea sateasca este prima forma de asezare romaneasca atestata istoric in perjoad
7. Cand procesul de etnogeneza romaneasca era in desfasurare. Satul are rol social si economic si nu este o autonomie locala, deoarece cuprinde un numar mic de locuitori si un teritoriu restrans. Membrii obstii au raspundere individuala asupra pamantului arabil care se afla in proprietate privata si colectiva asupra pasunilor, padurilor, livezilor, iazurilor. Deciziile erau luate in comun de toti membrii adulti care formau Adunarea Satului, Sfatul batranilor format din inteleptii satului avea atributii juridice, iar pentru apararea obstii satesti, era ales un jude sau jupan cu atributii militare. II - Autonomiile locale sunt formatiuni politice prestatale care se formeaza prin unirea obstilor satesti din cauza nevoii de aparare in fata pericolelor externe. Primele autonomii locale sunt uniunile de obsti, numite de Nicolae Iorga ,,Romanii populare" atestate istoric in intreg spatiul romanesc sub diferite denumiri:"tari":Tara Maramuresului, Fagarasului, Brodnicilor, Bolocovenilor.. "codrii": Codrii Cosminului, Lapusului) "campuri": Campul lui Dragos ,Vlad..Jupanate: Jupanatul Lui Dimitrie, Gheorghe
8. O caracteristica a uniunilor de obsti/autonomii locale este procesul de feudalizare a societatii romanesti, deoarece prin diferentierea sociala si economica dintre oameni se formeaza boierii.(mai marii pamanturilor, puternicii acelor parti) si taranii(Rusticii)
9. In secolul X triburile maghiare se unesc sub conducerea primului rege din Dinastia Arpadiana. Stefan I cel Sfant si formeaza in Campia Panoniei un stat puternic denumit Regatul Ungariei, convertindu-se la catalocism. Astfel regii maghiari primesc din partea Papei titlul de regi apostolici avand misiunea de a raspandi religia catolica in teritoriile locuite de romanii ortodoxi. Deci asa se explica ofensiva maghiara asupra spatiului romanesc. In secolul XI "Cronica Sfantului Gerard" mentioneaza existenta in spatiul intracarpatic a voievodatelor conduse de Ahtun(urmasul lui Glad in Banat) si Gyla(urmasul lui Gelu si Tuhutun) pe Valea Somesului. Cronicarul povesteste luptele acestora cu regele maghiar Stefan I cel Sfant pentru ca refuza sa treaca la catolicism. In concluzie incepand cu secolul XI voievodatele romanesti sunt supuse Ungariei. (PRECIZATI 2 CARACTERISTICI) Caracteristiciile autonomiilor locale romanesti sunt dreptul de autoconducere, supunerea fata de Ungaria prin plata tributului si faptul ca populatia majoritara era formata din romani.
10. Cucerirea Transilvaniei de catre coroana maghiara a inceput in secolul XI si s-a incheiat in secolul XIII perioada in care cnezatele si voievodatele romanesti s-au unit formand un stat centralizat proces favorizat de criza dinastica a Ungariei si atacurile tatarilor. 2 Actiuni/fapte istorice referitoare la cucerirea maghiara a Transilvaniei sunt colonizarea si impunerea comitatelor. Patrunderea maghiarilor in Transilvania este insotita de colonizarea sasilor si a secuilor, populatii credincioase regalitatii maghiare, care au fost aduse cu scopul apararii granitelor. Colonistii aveau rolul de a respinge atacurile tatarilor si de ai ajuta pe regii maghiari sa isi consolideze dominatia in Transilvania. De aceea ei primesc importante privilegii politice si economice, avand dreptul de a si pastra autonomia. Atat sasii cat si secuii contribuie la dezvoltarea economica a Transilvaniei si administrarea sa eficienta. Un document care atesta avantajele sasilor este " Bula de aur" care dovedeste si faptul ca romanii erau majoritari in Transilvania. Asadar colonizarea a demonstrat politica de asimilare etnica si confesionala dusa de regii maghiari fata de romani, care desi majoritari vor fi exclusi treptat de la conducerea politica a Transilvaniei. Drept urmare spre deosebire de Moldova si Tara Romaneasca, Transilvania nu isi va obtine independenta pentru ca va ramane in continuare vasala Ungariei. Impunerea dominatiei maghiare in Transilvania este dovedita de prezenta comitatelor. Acestea sunt institutii locale specifice populatiei maghiare si au la conducere institutii proprii cu atributii administrative si juridice. Practic fostele voievodate romanesti denumite si districte sunt desfiintate de regii maghiari, si inlocuite cu comitatele acestea erau conduse de un comite si o adunare locala.
10.1. In plan politic regii maghiari au inve
11. Miscarea de disidenta anti-comunista
12. TEMA 9 BAC: Romania in perioada Razboiului Rece/Relatii Internationale in a doua jumatate a secolului XX, perioada postbelica(comunism, razboi rece)
12.1. Participarea Romaniei la Razboiul Rece in timpul regimului stalinist Dej, deceniile 5 si 6 ale sec. XX
12.1.1. In perioada 1948-1960, politica externa promovata de Dej, a fost una de supunere/docilitate, fata de URSS, deoarece Romania, era un satelit/aliat al Moscovei, deoarece Armata Rosie a stationat pe teritoriul romanesc pana in 1958, atunci ea a impiedicat orice forma de manifestare independenta a regimului comunist Dej, influentand atat politica interna cat si pe cea externa a Romaniei postbelice. Drept urmare in plan economic s-a inceput o politica de spoliere a statului roman de catre sovietici, prin intermediul unei societati mixte numite sovromuri, care transportau in URSS de la materii prime la utilaje industriale si intreprinderi intregi demontate piesa cu piesa. In planul relatiilor internationale Dej si-a demonstrat supunerea fata de URSS pana in anul 1960
12.1.2. Doua actiuni politico diplomatice prin care Romania participa la Razboiul Rece in perioada regimului Stalinist-Dej sunt: Tratatul de Prietenie Romano-Sovietic si aderarea la Kaer respectiv Pactul de la Varsovia. In 1948 Dej a semnat Tratatul de Prietenie Romano-Sovietic, pe 20 de ani care demonstra subordonarea Romaniei fata de URSS. In 1949 Romania a intrat in Consiliul de Ajutor economic reciproc, o alianta economica a statelor comuniste din Rasaritul Europei, coordonata de URSS. In 1955 Romania adera la Pactul de la Varsovia, alianta politico-militara a statelor comuniste europene, coordonata de URSS, care se opune organizatiei Atlanticului de Nord/NATO din care faceau parte SUA si statele democratice din apusul Europei
12.1.3. Doua actiuni la care participa Romania in timpul Regimului Stalinist Dej, la relatiile internationale sunt: izolarea Iugoslaviei si revolutia maghiara din 1956
12.1.3.1. Deoarece liderul Iugoslav si-a declarat autonomia refuzand sa adere la Cae si Pactul de la Varsovia atunci URSS a ordonat tuturor statelor din blocul comunist sa izoleze diplomatic Iugoslavia, rupand legaturile cu aceasta. Ca expresie a supunerii fata de Moscova, Dej a aprobat in 1956, interventia militara a trupelor Tratatului de la Varsovia in Budapesta si Masacrarea populatiei maghiare iesite pe strazi pentru a protesta impotriva regimului comunist. Desi initial, Dej a acordat azil politic liderilor revolutiei maghiare la Bucuresti la ordinul Moscovei, el i-a extradat pentru a fi executati. O consecinta a politicii de supunere a lui Dej fata de URSS este retragerea Armatei Rosii din Romania in 1958. Drept urmare incepe desprinderea Romaniei fata de Moscova prin afirmarea autonomiei in declaratia din aprilie 1964 a partidului muncitoresc roman unde se vorbea despre national comunism. In concluzie in perioada 1960-1965, Dej promoveaza in Romania, regimul national comunist, care va fi continuat de Nicolae Ceausescu dupa moartea sa, caracterizandu-se prin promovarea valoriilor nationale, inchiderea institutiilor romano-sovietice, reluarea legaturilor cu Iugoslavia si statele occidentale
12.1.4. Final opinie argumentativa Dej: Un punct de vedere referitor la Regimul Stalinist Dej, este ca a fost unul dintre cele mai Represive din Europa, intrucat Securitatea a folosit metode represive foarte eficiente, atunci ea a desfiintat orice tentativa de opozitie. Drept urmare in Romania Postbelica spre deosebire de celelalte state comuniste europene proprietatea privata a fost desfiintata.
12.1.5. Dupa moartea lui Stalin succesorul sau Nikita Hrușciov
12.2. Participarea Romaniei la Razboiul Rece in perioada Regimului National Comunist Nicolae Ceausescu 1965-1989 respectiv deceniile 7-9 ale sec. XX
12.2.1. COMPARATIE: Diferenta dintre regimul Stalinist Dej si cel National Comunist Nicolae Ceausescu este distantarea de Moscova si afirmarea independentei Romaniei fata de URSS
12.2.2. In perioada 1965-1971, regimul lui Nicola e Ceausescu s-a numit Nation al Comunist, deoarece propaganda oficiala s-a bazat pe promo varea valoriilor romanesti, mai i ntai ca o reactie la politica de Rusif icare anterioara, ulterior ca o modalitate de a distrage atentia Roma nilor de la problemele econ omice grave. Moartea lui Dej in m artie 1965 a adus la conducerea Partidului Muncitoresc Rom an in functia de Prim Secretar pe Nicolae Ceausescu. Motivul ale gerii sale a fost faptul ca era considerat singurul capabil sa co ntinue politica de autonomie fa ta de URSS, asadar in perioada 19 65-1971, Ceausescu a hotarat liberalizarea societatii, deoarece d orea sa isi consolideze imaginea d e lider cu o noua viziune, in c omparatie cu Dej. De aceea in 1965, este adoptata o noua Constitutie conform careia titulatura tarii a fost schimbata in Republica Socialista Romania/RSR, iar Partidul Unic, PMR si-a reluat denumirea de Partidul Comunist Roman/PCR
12.2.2.1. Md
12.2.3. Constitutia din 1965
12.2.4. MASURI: Deoarece s-a investit in dezvoltarea metalurgica chimica, atunci Romania a avut in anii 70' cea mai mare crestere economica din Europa. Drept urmare un succes a fost construirea fabricilor de automobile Dacia Pitesti si Oltcit Craiova impreuna cu francezii de la Renault si Citroyen
12.2.4.1. Investitiile in industria petroliera au fost gresite/neviabile, astfel incat au cauzat pierderi economice mari. Pentru a le acoperi, Ceausescu a facut imprumuturi externe uriase in special la FMI(Fondul Monetar International)
12.2.4.2. Asadar in 1983 a impus o serie de masuri austeritate precum rationalizarea produselor alimentate de baza(paine, faina, lapte, ulei)
12.2.4.3. Energia electrica, energia termica, benzina pentru a restitui datoria externa. Drept urmare in 1989, Ceausescu a platit intreaga datorie externa, dar nu a renuntat la masurile de austeritate astfel incat nivelul de trai al populatiei a scazut drastic.
12.2.4.4. O cauza a decaderii economice a Romaniei a fost planificarea economica fara a se tine seama de datele reale, astfel incat statul producea mult, dar produsele erau de calitate inferioara si nu exista piata de desfacere
12.2.5. Actiuni politice
12.2.5.1. Nicolae Ceausescu a condamnat abuzurile securitatii din timpul lui Dej, astfel incat uni lideri comunisti nedreptatiti precum Lucretiu Patrascanu au fost reabilitati
12.2.5.2. PMR si-a schimbat denumirea in PCR, iar titulatura tarii a fost de asemenea schimbata din Republica Populara Romana in Republica Socialista Romania
12.2.6. Actiuni, masuri juridice
12.2.6.1. Este adoptata o noua constitutie in 1965 care precizeaza ca statul se numeste RSR, iar rolul conducator ii revine PCR(vezi prezentarea constitutiei)
12.2.7. Actiuni/masuri culturale
12.2.7.1. Se pune mai mult accent pe maxism
12.2.7.1.1. Limba rusa este treptat redusa in scoli si ulterior va disparea
13. Perioada 1971-1989: Actiuni Masuri practici politice totalitare: Revolutia culturala, cultur personalitatii conducatorului, propaganda, cenzura presei, controlul societatii cu ajutorul securitatii, economia dirijata de stat. Inca de la instalarea sa la conducerea partidului Ceausescu a demonstrat ca nu renuntase total la practicile totalitare, astfel incat dupa 1971 cand s-a intors din vizitele diplomatice efectuate in China si Coreea de N, el a impus un regim personal caracterizat prin controlul strict al vietii economice, politice si culturale de catre PCR.
13.1. Se lanseaza proiecte ambitioasa in siderurgie, petrochimie si domeniul nuclear fara a se tine cont de structura materiilor prime. Drept urmare se accentueaza chetuielile materiale pentru industria grea, fapt ce creeaza dezechilibre si o crestere a datoriei externe care ajunge dupa 1980 la suma de 11 miliarde dolari. Asadar conditiile de viata ale populatiei se degradeaza, deoarece bunurile de stricta necesitate sunt rationalizate.
13.2. In plan politic o practica totalitara folosita de regimul Ceausist este cultul personalitatii conducatorului realizat cu ajutorul propagandei.
13.2.1. Nicolae Ceausescu a eliminat din functiile de conducere toate persoanele care au avut un rol important in partid, inlocuindu-le cu oamenii sai de incredere, deoarece acestia urmareau sa-i fie pe plac sefului si ii aprobau fiecare actiune, desi Ceausescu era un om inteligent si abil, el avea studii elementare fiind lipsit de cultura si nu suporta sa fie contrazis, deoarece nu asculta de sfaturile nimanui avand o incredere exagerata in propria persoana. Pentru a evita concurenta colegilor de partid el a creat rotatia cadrelor. O practica ce presupunea ca persoanele cu functii de conducere in PCR trebuie sa fie mutate dintr-o localitate in alta intr-un interval de timp.
13.3. Are loc o concentrare totala a functiilor in stat si partid in mana lui Nicolae Ceausescu care in 1974 va primi si functia de presedinte al Republicii. Rudele si membrii familiei sunt promovati in functii publice, astfel incat sotia sa Elena Ceausescu devine Prim Ministru. Cultul personalitatii al lui Nicolae Ceausescu cunoaste o dezvoltare fara precedent atingand dimensiuni grotesti, deoarece i se compun poezii, ode, cantece, i se fac tablouri si statui, este infatisat drept erou al natiunii si tata iubitor al poporului sau
13.4. In plan cultural se impune practica totalitara numita Revolutia Culturala, care consta in controlul ideologic al culturii, cenzurii presei. Prin Revolutia Culturala este declansata o actiune de intarire a ideologiei comuniste, deoarece aceasta era axata pe dezvoltarea valoriilor nationale in mod exagerat si pe creearea omului nou indoctrinat politic si supus regimului, dupa vizita efectuata in China, unde a fost impresionat de serbarile grandioase in cinstea liderului de acolo, Ceausescu si-a datorit sa se organizeze asa ceva si in Romania, astfel la o intrunire a conducerii PCR el a facut o serie de propuneri cunoscute sub numele de tezele din iulie, pentru o educatie comunista eficienta a poporului. Conform acestor teze cultura trebuia pusa in slujba ideologiei marxiste, astfel incat rolul activistilor de partid era esential in educarea oamenilor si realizarea unei propagande eficiente. In primul rand trebuiau imbunatatite programele de invatamant organizate ansambluri artistice la locul de munca si combatute, modelele culturale capitaliste. In al doilea rand presa scrisa trebuia sa arate cat de daunatoare era ideologia burgheza, iar radioul, televiziunea, teatrul, edituriile sa difuzeze produse culturale romanesti cu teme socialiste. In concluzie punerea tezelor din iulie in practica a insemnat defapt introducerea unei cenzuri severe pentru orice productie culturala, astfel incat artistii ersu nevoiti fie sa introduca in lucrarile lor fragmente care respectau ideologia de partid, fie sa creeze lucrari speciale pentru a glorifica PCR si pe conducatorul sau Nicolae Ceausescu. Cei care au refuzat au fost marginalizati o consecinta a tezelor din iulie a fost promovarea cultului personalitatii lui Ceausescu.
14. Participarea Romaniei la Razboiul rece in timpul lui Nicolae Ceausescu. Politica externa
14.1. Se continua distantarea Romaniei fata de Moscova, deoarece in 1964, tara noastra respinge planul Valev, din Romania, Bulgaria si o parte a URSS, asadar Romania trebuia sa devina granarul blocului comunist. In 1967, RSR a reluat relatiile diplomatice cu Republica Federala Germana(stat democrat) o actiune desfasurata de Romania in Razboiul Rece este criticarea invaziei din Cehoslovacia. Deoarece in 1968, trupele tratatului de la Varsovia, invadeaza Cehoslovacia pentru a pune capat miscarii reformiste numite Primavara de la Praga, atunci Nicolae Ceausescu refuza sa participe la acest eveniment. In primul rand opozitia lui Ceausescu, fata de URSS a determinat deschiderea statelor democratice occidentale fata de Romania. In al doilea rand, FMI a acordat imprumuturi tarii noastre. Drept urmare se inregistreaza vizitele la Bucuresti ale SUA si Frantei, Richard Nixon si Charles de Gaulle
14.1.1. Propus de Urss, care urmarea formarea unui complex agraf
14.2. In 1965, Romania a participat la Conferinta pentru Securitate si Coooperare Europeana de la Helsinki, unde Nicolae Ceausescu a semnat Actul Final care prevedea respectarea drepturilor omului pe care regimul Ceausist le incalca sistematic.
14.3. Dupa 1980, Romania este izolata diplomatic, iar Nicolae Ceausescu, Respinge reformele initiate in URSS de Mihail Gorbaciov, Glasnost si ,,perestroika"(transparenta si restructurare), cea ce atrage nemultumirea populatiei si distantarea statelor occidentale, in acest context va avea loc, miscarea de disidenta anti comunista, care reprezinta o actiune de critica la adresa regimului comunist facuta de intelectualii romani
15. Cnezatele si voievodatele sunt autonomii complexe formate prin unirea Romaniilor populare. Caracteristiciile acestora sunt dreptul la autoconducere supunerea prin plata tributului fata de unele forte politice straine precum Ungaria migratorii tatari si imperiul Bizantin, fiind alcatuite dintr-o populatie majoritar romaneasca. Atat cnezatele cat si voievodatele s-au format prin Unirea Romaniilor populare iar conducatorii lor au fost alesi din randurile boierimii avand atributii politice, militare, administrative si juridice. Ambii temeni, cnezat respectiv voievodat provin din limba slava. Singura deosebire dintre cnezate si voievodate este originea puterii conducatorului, deoarece cneazul are functie funciara fiind mare proprietar de pamant iar voievodul este comandant militar. Autonomiile locale au jucat un rol important in formarea statelor medievale romanesti, deoarece intr-un context extern favorabil, precum criza dinastica din ungaria si invaziile tatarilor s-au unit sub o autoritate centrala(conducerea unui cneaz respectiv voievod) III Formarea Statului Medieval
15.1. III - Factorii/premisele interne si externe care favorizeaza intemeierea statelor medievale romanesti(tine loc de introducere pentru orice subiect din tema 2) factorii interni care au contribuit la constituirea statelor medievale romanesti au fost: cresterea demografica dublarea nr de locuitori) procesul de feudalizare a societatii romanesti(a condus la aparitia boierimii) din randul careia s-au ales cnezii si voievozii cu rol conducator) si dezvoltarea economica legata de aparitia drumurilor comerciale care unesc Europa de Orient si strabat spatiul romanesc. Factorii externi care strabat procesul de intemeiere a statelor medievale romanesti sunt politica de cuceriri a Ungariei si Imperiului Bizantin care doreau sa cucereasca autonomiile locale romanesti, invazia tatarilor care joaca rol de factor de echilibru in zona, deoarece opreste expansiunea maghiara si criza dinastiei Arpadiene care provoaca luptele pentru tron din regatul Ungar. Drept urmarw in contextul unei mari transformari Europei Rasaritene autonomiile locale din spatiul intracarpatic se unesc incepand cu sec 19 sub o autoriatate centralansi formeaza in secolul 13 Voievodatul Transilvaniei
15.1.1. Statul centralizat Transilvania s-a format in 4 etape. In perioada secolelor 19-11 are loc perioada autononmiilor locale din spatiul intracarpatic atestate din izvoarele istorice. A doua etapa este cucerirea maghiara din sec 11 13. In sec 13 autonomiile locale s-au unit sub o conducere centralizata. Astfel incat in a 3 a etapa s-au pus bazele voievodatelor Transilvaniei. Stat vasal/ supus Ungariei. A 4 a etapa se desfasoara intre sec 13-16 si consta in organizarea institutionala a Transilvaniei in cadrul Ungariei. Prezentarea etapei autonomiilor locale din Spatiul Intracarpatic in sec 9-11. In mileniul I triburile maghiare venite din Asia se deplaseaza prin trecatoriile Carpatiilor Padurosi/Ucraina de azi spre Campia Panoniei sub conducerea ducelui Arpad si se stabilesc in Tara Ugvarului(Ungaria). Astfel cronica notarului anonim al regelui maghiar Bela Al 3 lea, Gesta Hungarorum/Faptele Ungurilor scrisa in sec 12 ne relateaza evenimentele istorice petrecute in spatiul intracarpatic in sec IX. Anonymus atesta existenta voievodatelor conduse de Gelu, Glad si Menumorut si ne ofera informatii despre organizareasociala si viata economica romanilor care erau populatia majoritara. Cronicarul mentioneaza ca voievodul Gelu avea origine romana si era supranumit "duce"(conducator) iar voievodatul sau era situat e valea Somesului si avea resedinta la Cetatea Dabaca. Voievodul Glad era probabil de origine slava,iar voievodatul sau era situat in Banata avand centrul de putere la Cetatea Cuvin. Menumorut era probabil migrator si stapanea un voievodst i Crisana cu resedinta la cetatea Biharea. Anonymus povesteste in cronica sa ca cei trei voievozi Romani aveau relatii conflicyuale cu sefii triburilor maghiare, deoarece acestia urmareau sa cucereasca spatiul intracarpaticm, datorita bogatiei acedtors.. Dreptur urmare vor purta lupte, iar singurul care reuseste sa pastreze indepndenta voievodatuluo sau este Glad. Gelu este infrant iar conducaturlui maghiar Tuhutun va stapanii voievodatul sau Menumorut este supus de ducele maghiar Arpad si pentru a se dalva incheie cu acesta o alianta matrimoniala casatorindu-si fiica cu fiul sau. Dupa moartea sa voievodatul din Crisana este alipit Ungariei, deoarece ramane mostenire ginerelui sau.