Get Started. It's Free
or sign up with your email address
Memoria by Mind Map: Memoria

1. Teorii explicative și concepte importante. Paradigma depozitelor mnezice

1.1. Memoria umană poate fi descrisă structural ca fiind alcătuită dintr-un număr de depozite, fiecare conţinând un anume fel de informaţii.

1.1.1. Registrul sensorial (numit şi memorie senzorială) (MS) Funcţia esenţială a memoriei senzoriale constă în păstrarea informaţiei senzoriale până când alte procese cognitive sunt capabile s-o preia, s-o analizeze, s-o interpreteze şi să-i dea înţeles.

1.1.1.1. Memoria iconică

1.1.1.1.1. Este un depozit de descompunere rapida a informației vizuale; un tip de memorie senzorială care stochează scurt o imagine care a fost perceputa pe o durată mică.

1.1.1.2. Memoria ecoică.

1.1.1.2.1. Este un depozit de descompunere rapidă a informațiilor auditive, un alt tip de memorie senzorială care stochează scurt sunetele care au fost percepute pentru durate scurte de timp.

1.1.2. Memoria de scurtă durată (MSD)

1.1.2.1. -Conţine informaţii ce sunt supuse atenţiei conştiinţei noastre imediat ce stimulii au fost percepuţi şi de aceea ele se referă la prezentul psihologic.

1.1.2.2. -capacitatea extrem de limitată de depozitare

1.1.2.3. -fragilitatea extrem de mare a stocării,

1.1.2.4. -durată limitată

1.1.2.5. -codare a informației-verbală sau imagistică

1.1.2.6. -actualizare serială

1.1.2.7. -baza neurofiiologică - hipocampus

1.1.3. Memoria de lungă durată. (MLD)

1.1.3.1. Conţine informaţii despre stimuli sau evenimente ce au existat cândva în conştiinţă şi care fac parte din trecutul nostru psihologic.

1.1.3.2. -capacitatea nelimitată de depozitare

1.1.3.3. -durată nelimitată

1.1.3.4. -codare a informației semantică

1.1.3.5. -actualizare paralelă

1.1.3.6. -baza neurofiziologică - parieto-occipitale stângi

1.2. Modelul lui Baddeley & Hitch

1.2.1. Memoria de lucru

1.2.1.1. -ansamblul cunoştinţelor şi mecanismelor de procesare activate În vederea rezolvării unei probleme

1.2.1.2. - componente

1.2.1.2.1. un executor central, ce corespunde mecanismelor atenţiei;

1.2.1.2.2. -buclă articulatorie sau fonologică, ce menţine informaţiile într-o formă sau modalitate de codare fonologică (bazată pe vorbire), similară unui limbaj interior;

1.2.1.2.3. -un sistem de codare audio-vizual.

1.3. Tipuri de activitate a conținuturilor mnezice

1.3.1. Memoria declarativă

1.3.1.1. -necesită conştientizarea clară (adică aducerea explicită în registrul memoriei de lucru) a evenimentelor, noţiunilor sau întâmplărilor, adică se referă la conţinuturile mnezice ce pot fi descrisă şi declarată (de obicei, memoria declarativă poate fi considerată drept memorie explicită )

1.3.2. Memoria procedurală (non-declarativă)

1.3.2.1. este cea care nu implică conştientizarea, ci ea se remarcă în schimbările de comportament. (de obicei este numită şi asociată cu memoria implicită ce implică îmbunătăţirea performanţei în absenţa conştientizării)

1.4. Paradigma depozitelor mnezice

1.4.1. Distincția obiectiv-subiectiv

1.4.1.1. Memoria semantică

1.4.1.1.1. - stochează informaţii/ aspect semnificative despre lume, inclusiv fapte generale şi abstracte ..

1.4.1.2. Memoria episodică

1.4.1.2.1. -implică stocarea şi recuperarea anumitor evenimente de viaţă (uneori inclusiv locul şi ora) cel mai adesea sub forma amintirilor

2. Tipuri de memorie

2.1. Memoria din perspectiva (neo)-conexionistă

2.1.1. -oamenii nu stochează informaţia despre o ţintă (obiect, persoană, eveniment) într-un singur loc din memorie, ci în mai multe; memoria umană nu scade în volum odată cu vârsta, cel puţin nu în aceeaşi măsură în care are loc degradarea creierului. Deci, dacă informaţia ar fi fost stocată doar într-un singur loc, atunci pierderea de celule cerebrale (care se produce zilnic) ar fi devastatoare pentru individ.

2.2. Memoria din perspectiva neurocognitivă

2.3. Amnezia

2.3.1. abilitate extrem de slabă în reamintirea noilor informaţii învăţate după producerea amneziei (amnezie anterogradă);

2.3.2. - dificultate în reamintirea evenimentelor petrecute înainte de amnezie (amnezia retrogradă, întâlnită des la pacienţii cu sindromul Korsakoff, cauzat de alcoolism);

2.3.3. - pacienţii amneziei nu diferă de cei normali prin memoria de scurtă durată şi cea implicită, ci prin cea de lungă durată şi prin cea explicită;

2.3.4. - ei nu sunt total lipsiţi de abilităţile lor de învăţare, în ciuda memoriei lor slabe de lungă durată şi a celei pentru noile informaţii.

2.4. Memoria autobiografică

2.4.1. - niveluri în care se încadrează informaţiile autobiografice (Conway şi Bekerian 1987)

2.4.1.1. perioada de viată (lucrul la o firmă anume, mariajul)

2.4.1.2. evenimente generale (vacanţele, sesiunea

2.4.1.3. evenimente specifice (imagini, sentimente)

2.5. Flashbulb memory (Memoria incandescentă)

2.5.1. -oamenii par capabili să reţină foarte clar şi detaliat informaţii despre evenimentele publice dramatice, chiar dacă oamenii nu au luat parte direct la acel eveniment

2.6. Memoria in depozițiile martorilor

2.6.1. -factori ce afectează memoria şi depoziţiile martorilor oculari

2.6.1.1. -informatiite post-evenimentiale pot distorsiona în mod sistematic amintirile martoribroculari.

2.6.1.2. identificarea suspectibr este un alt domeniu important în care memoria martoribr a fost investigată

2.7. Memoria prospectivă

2.7.1. -implică preponderent informaţii de tipul când (când se va întâmpla)

2.7.2. -prospectivă ţine mai mult de stimulii interni, în special scopurile şi motivaţia persoanei.

3. REPERE GENERALE

3.1. Structura

3.1.1. se referă la modul în care memoria (sau sistemul mnezic) este organizat.

3.2. Procese

3.2.1. procesele se referă la activităţile ce se desfăşoară în cadrul sistemului mnezic

3.3. stadii de memorie si învăţare

3.3.1. codificare - primul stadiu se referă la procesele implicate în timpul prezentării materialului de învăţat

3.3.2. stocarea - al doileaa stadiu se refer[ la stocarea în sistemul de memorare

3.3.3. descoperirea și extragerea - al treilea stadiu se refer[ la reactualizarea materialului de învăţat