Regimul autoritar de dictatură militară antonescian

Kom i gang. Det er Gratis
eller tilmeld med din email adresse
Regimul autoritar de dictatură militară antonescian af Mind Map: Regimul autoritar de dictatură militară antonescian

1. Măsuri în planul relațiilor internaționale/Politica externă

1.1. În politica externă.Antonescu a strâns relațiile cu Germania nazista,deoarece a considerat ca Romania nu avea o altă soluție mai bună decât aderarea la Axa pentru a recupera teritoriile pierdute în vara anului 1940.

1.1.1. Efect

1.1.1.1. Drept urmare,aIon Antonescu îi pune la îndemână lui Hitler resursele economice ale României și se angajează în războiul antisovietic

1.2. Regimul antonescian a promovat o politică antisemită,deoarece a acționat împotriva evreilor din Basarabia pe care îi acuză de comunism.

1.2.1. Efect

1.2.1.1. Drept urmare,după intrarea României în Al Doilea Război Mondial alături de Germania nazista,s-au înregistrat pogromuri la Iași,București,Odesa,dar nu s-a aplicat„soluția finală”

1.3. Antonescu a continuat colaborarea cu Germania hitleristă,în ciuda dovezilor clare ale catastrofelor militare de la Stalingrad din 1943.

2. PARTICIPAREA ROMÂNIEI ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

2.1. 1.Romania adera la Axa,întrucât semnează Pactul Tripartit în 1941 și participă alaturi de Germania nazista la războiul antisovietic.

2.2. 2.Obiectivul lui Antonescu era recuperarea teritoriilor românești pierdute în favoarea statelor revizioniste în 1940(Basarabia și Bucovina de N cedate URSS,Dobrogea de sud/Cadrilaterul anexat de Bulgaria),pentru refacerea României Mari.

2.3. 3.La 22 iunie 1941 armata romana alături de cea germană au trecut Prutul pentru a duce lupte grele cu scopul eliberării Basarabiei și Bucovinei de N.

2.4. 4.La cererea lui Hitler,Ion Antonescu ordona trupelor române să se angajeze în acțiuni militare pe teritoriul URSS

2.5. 5.Începând cu anul 1942,in operațiunile militare desfășurate la Cotul Donului,cel mai periculos sector al frontului,mai mult de jumătate din trupele românești și-au pierdut viața.

2.5.1. Efecte

2.5.1.1. Așadar,capitularea trupelor germano-române s-a datorat planului comandamentului sovietic care a urmărit izolarea armatelor inamice și lipsirea acestora de căile de comunicație și aprovizionarea cu materii prime.

2.6. Concluzie:In concluzie,înfrângerea Germaniei naziste la 11 martie 1944 va conduce la actul din 23 august 1944,când regele Mihai întâi ordona participarea României la război alături de Națiunile Unite și înlăturarea lui Ion Antonescu de la putere.Asadar,regimul autoritar va fi înlocuit cu cel democratic bazat pe Constituția din 1923,iar România redevine monarhie constituțională.

3. Prabusirea monarhiei autoritare Carol al doilea

3.1. Cauzele abdicării

3.1.1. Pierderile teritoriale suferite de Romania în vara anului 1940

3.1.2. Influență negativă a camarilei regale și a Elenei Lupescu

3.1.3. Conflictele lui Carol al doilea cu legionarii

3.2. Efecte

3.2.1. Succesorul lui Carol la tron este fiul său Mihai întâi

3.2.2. La 5 septembrie 1940,Carol al doilea îl investește pe mareșalul Ion Antonescu,primul ministru cu puteri depline,iar a doua zi abdică și părăsește țară.

4. Contextul instaurarii

4.1. În ani 1940,fiind convins ca Germania va câștiga războiul,Antonescu adera la Axa.

4.2. Deși prin Garda de Fier,Germania Nazista avea un ajutor important,se îndoia de eficiența legionarilor pentru ca nu aveau oameni capabili și un program clar,iar Antonescu le oferea garanții de ordine și stabilitate.

4.3. Era evident ca soluționarea crizei politice era imposibilă atâta timp cat regele Carol al doilea se afla la putere.Drept urmare,Ion Antonescu i-a cerut să părăsească tronul și țara.

4.4. La urcarea sa pe tron,Mihai întâi a emis un decret prin care îi acorda lui Antonescu puteri depline în calitate a sa de conducător al României.

4.5. Ion Antonescu a preluat funcția de președinte al consiliului de miniștri (guvernului)și devine ministru al apărării naționale

4.6. La 15 septembrie 2940,Ion Antonescu a pus capăt crizei politice formând un guvern de coaliție cu Garda de Fier,aceasta devenind o forță politică dominantă.

4.6.1. Efect

4.6.1.1. In concluzie,Romania devine stat național legionar.

5. CARACTERISTICI

5.1. Antonescu lichidează rebeliunea legionară și formează un guvern de tehnocrați,alcătuit din militari,punând bazele propriului regim autoritar.

5.2. Ion Antonescu deținea puterea deplină în stat având următoarele atribuții:

5.2.1. Deține puterea legislativă și executivă

5.2.2. Controlează justiția

5.2.3. Conduce țara prin decrete-lege

5.2.4. Numește și concediază orice funcționar al statului

5.2.5. Inițiază și modifică legile

5.2.6. Dirijeaza politica externă

5.3. Dictatura militară antonesciană era lipsită de o ideologie proprie și nu se baza pe un partid politic de masă

5.4. Folosea armata și aparatul de siguranță pentru a conduce și suprima dizidența/opozitia,pentru ca se baza pe ordine și securitate.

5.5. Militarii dețineau președentia Consiliului de Miniștri,conduceau ministerul de interne,apărarea națională,economia și înzestrarea armatei,având un rol mai important decât civilii.

6. Masuri de politică internă luate de Ion Antonescu

6.1. Militarizarea întreprinderilor

6.2. Controlul statului asupra economiei

6.3. Interzicerea partidelor politice și a sindicatelor

6.4. Monarhia devine simbolică deoarece regele Mihai întâi nu este consultat în luarea deciziilor politice.

7. Rebeliunea antonesciană legionară

7.1. Reprezintă confruntarea violentă dintre garda de fier(o grupare politică teroristă,fascistă )și Ion Antonescu

7.2. Cauze:

7.2.1. Pentru a se asigura de cooperarea României cu Germania,Hitler îl invită pe Antonescu la Berlin,motivul oficial fiind definitivarea aderării României la Axa.

7.2.2. cooperarea lui Antonescu în politica internă în Garda de Fier nu a reușit să asigure liniștea publică și progresul economic,deoarece legionarii s-au dovedit parteneri incompetenți și iresponsabili,care nu îi împărtășeau viziunea.

7.2.3. Ambițiile Căpitanului gărzii de fier,Horia Sima nu aveau limite,pentru ca dorea controlul total asupra armatei și poliției,motiv pentru care a fost împotriva opoziției poliția legionară.

7.3. Efecte:

7.3.1. Reproșurile făcute de legionari lui Ion Antonescu privind situația țării vor conduce la conflict

7.3.2. În noiembrie 1940,legionarii asasineaza în închisoarea din Jilava 64 de ofițeri,pentru motivul ca au fost implicați în uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu.

7.3.2.1. Conflictul culminează cu o adevărată rebeliune,declanșată la București în 1941.

7.3.3. Drept urmare,Ion Antonescu primește aprobarea lui Hitler pentru a lichida Garda de fier care amenința liniștea țării.

7.4. Desfășurare:

7.4.1. 1.Antonescu ia măsuri severe pentru ca spiritul legionar să nu prindă rădăcini

7.4.2. 2.Aceste măsuri erau o reacție la atrocitățile comise de legionari care i-au asasinat pe Nicolae Iorga,Virgil Magiari,Arval Călinescu și alți oficiali

7.4.3. La 5 decembrie 1940,mareșalul emite un decret care impunea pedepse drastice pentru:rebeliune și insubordonare,inclusiv moartea pentu instigatori

7.4.4. 4.Conflictul dintre Antonescu și Garda de Fier provenea din concepții privind statul totalitar.

7.4.5. Antonescu este acuzat ca a încălcat decretul prin care înființa statul național legionar deoarece a permis funcționarea PNL și PNT

7.4.6. 6.Horia Sima a cerut ca puterea sa fie executată numai de legionari și a criticat economia țării

7.4.7. Deoarece tensiunile duceau la conflict,Antonescu l-a consultat pe Hitler,acuzându-i pe legionari ca au adus țara în pragul ierarhiei.Hitler i-a spus ca el a fost obligat să-i lichideze pe cei care provocau neliniște.

7.4.8. 8.In ziua următoare Antonescu trimite armata împotriva legionarilor care cer ajutor lui Hitler,iar acesta îi sfătuiește să capituleze,să se predea pentru ca vor fi transportați în secret în Germania

7.5. Concluzie

7.5.1. După înăbușirea rebeliunii,Antonescu a creat din militari pentru o administrație eficientă.