Artifact Arhiologic

Get Started. It's Free
or sign up with your email address
Rocket clouds
Artifact Arhiologic by Mind Map: Artifact Arhiologic

1. Culturi

1.1. Cucuteni-Tripolie

1.1.1. este una din epocile preistoriei în care agricultorii şi crescătorii de animale i-au înlocuit pe vînători şi culegători. Are loc trecerea la modul de viaţă sedentar şi îşi fac apariţia primele localităţi, primele meşteşuguri.

1.1.2. cea mai veche şi bogată cultură de pe teritoriul moldav

1.2. Liniară

1.2.1. Cultura liniara,cea mai veche cultura neolitica din Europa centrala din a doua jumatate a mileniului 5 i.Hr. si primul sfert al mileniului 4 i.Hr. Denumita astfel dupa decorul ceramicii,incizat in benzi de linii paralele

1.2.2. Ceramica culturii se caracterizeaza prin vase in forma de bol si ,mai rar, mici castroane si diverse vase bitronconice cu gat drept si nu prea inalt. In general arsa la cenusiu sau negru-cenusiu,ceramica a fost decorata cu linii incizate intrerupte de mici gropite (“capete de note muzicale”),cu brauri alveolare sau chiar cu unghia (acestea din urma preluate sigur de la cultura Starcevo-Cris). Decorul este adeseori insotit de proeminente,perforate sau nu. In etapele tarzii,se renunta adeseori la liniile incizate,pastrandu-se numai gropitele.

1.2.3. Triburile care au creat această cultură se ocupau în primul rând cu cultivarea primitivă a plantelor şi cu creşterea animalelor, deşi vânătoarea şi culesul trebuie să fi jucat încă un rol relativ însemnat în procurarea hranei. Cultivarea plantelor făcându-se însă cu unelte primitive, pământul era lucrat cu totul superficial şi astfel în chip firesc ogoarele se secătuiau destul de repede, devenind neproductive.

1.3. Tell

1.3.1. deal

1.3.2. Datorită importanții ceramicii în determinarea dezvoltării sociale și culturale, s-a făcut o deosebire între neoliticul aceramic (cca 8 000- 6500 î. Hr.) și cel ”ceramic” după aproximativ 6500 î. Hr. Culturile Teel aveau diferite stiluri de construcții (atât rotunde cât și drepte) și forme de ceramică diverse. Descoperirea unor sigelii și ale unor tăblițe de numărat denotă organizarea și controlul timpuriu al vieții economice și comerțului precum și relațiile complexe de proprietate, care deschidea astfel drumul către civilizatii și societăți mai avansate.

1.4. Niemen

1.4.1. Această cultură mezolitică se dezvoltă pe cursurile apelor din Lituania şi Belarus, extinzându-se din extremitatea nord-estică a Poloniei până în nordul Ucrainei şi până la graniţa letonă

1.4.2. se caracterizează printr-un debitaj laminar regulat din care au rezultat armături geometrice triunghiulare şi trapezoidale, vârfuri de Kunda, gratoare scurte şi burins pe spărtură şi troncatură, iar industria pe materii dure de origine animală include harpoane cu un singur rând de barbeluri, vârfuri de suliŃă din corn de cervide cu o crestătură în care se inserau armături de silex.

1.5. Volga-Oka

1.5.1. se desfăşoară în jurul Moscovei, pe o rază de peste 200 km. Aşezările sunt cantonate pe fluviile principale Volga, Oka şi Moscova. Contemporană în general borealului, această cultură are un inventar litic asemănător culturii Niemen, în timp ce industria pe os este absentă.

1.6. Kunda

1.6.1. numele de la oraşul Kunda din Estonia, din apropierea golfului finlandic

1.6.2. Complexitatea culturii Kunda constă din existenţa în aşezările sale a unor adevărate necropole (Zvejnicki, Olenij Ostrov), a structurilor de locuire (Narva, KundaLammasmägi, Osa), a obiectelor ornate din corn de cervide (Torvala, Riga), cum ar fi vârfurile de suliţă, harpoanele cu un rând de barbeluri, poinçons etc. Într-o turbărie din aşezarea de la Vis I s-au descoperit peste 200 de obiecte din corn, între care sunt remarcabile arcurile de diverse tipuri, vârfurile şi suliŃele, schiurile, patinele de sanie, vâslele etc., de multe ori ornate cu motive geometrice şi chiar motive figurative, cum ar fi un cap de elan gravat pe un schiu.

1.7. Kama

1.7.1. se desfăşoară începând din MunŃii Ural, pe marginea Volgăi mijlocii şi afluenŃilor săi, în special râul Kama, până spre afluenŃii Dvinei de nord şi Pecioarei. Aşezările sunt contemporane în special perioadei boreale.

1.8. Yangelka

1.8.1. se învecinează şi se aseamănă cu cultura Kama, fiind răspândită într-o regiune muntoasă din nord-vestul munŃilor Ural, pe cursul superior şi mijlociu al râului Bielaia, afluent al Kamei.

1.9. Maglemoas

1.9.1. Creatorii acestei culturi rămâneau vântori-culegători, cunoscându-se foarte multe specii de mamifere, păsări şi peşte vânate şi plante culese, cum ar fi alunele, seminţele de crin de apă etc.

1.10. Janislawice

1.10.1. se desfăşoară mai ales pe teritoriul Poloniei şi ea se pierde se pare în Neoliticul din această ţară.

1.11. Castelnoviana etc

1.11.1. domesticiri a oii, preyenţa spaţiilor de combustie a conservării peştelui prin afumare.

1.12. Obed

1.12.1. Cultura Obed din sudul Babilonului și Ur (cca 5000-4000 î. Hr.) deținae case cu camere deliminate (”locuințe cu cameră centrală”), roți de olărit, sigilii și mărci, precum și clădiri de cult și administrative. Se presupune că exista o elită religioasă și administrativă, un prim semn al unei civilizații avansate. S-a descoperit un sistem complex de canale de irigație, săpate cu mare precizie, și urme ale unei rețele de comunicație și drumuri care legau mai multe comunități. Trecerea la civilizațiile urbane ale Mesopotamiei a început odată cu apariția civilizațiilor urbane din perioada Uruk, aproximativ în 4000 î. Hr.

2. Obiect cultural

2.1. Dovezi

2.1.1. Tradiţii

2.1.1.1. instrumente / elemente ex. ansamblu de concepții, de obiceiuri, de datini și de credințe care se statornicesc istoricește în cadrul unor grupuri sociale sau naționale și care se transmit (prin viu grai) din generație în generație, constituind pentru fiecare grup social trăsătura lui specifică, care redau informație (reală sau legendară) privitoare la fapte ori evenimente din trecut, transmisă oral de-a lungul timpului.

2.1.2. Obicei

2.1.2.1. pastrate pina in zilele de astazi transforminduse in cutuma de unde se observa modul de viata si gindire o indivizilor

2.1.3. Cult

2.1.3.1. davada nivelului înalt de cultură și de cunoștințe- in opoziție cu popular; despre muzică, poezie, literatură etc

2.1.4. Norme

2.1.4.1. Religioase

2.1.4.1.1. obiecte care reprezintă cultul unui grup de indivizi ex. cărți religioase, legi scrise a societății respective, obiecte-mănăstiri, lăcașuri sfinte, biblia, etc

2.1.4.2. Sociale

2.1.4.2.1. obiecte de reglementare a relețiilor sociale-legi scrise, școli a filosofiei, studierea universului, geografiei, matematicii, picturii etc

2.1.4.3. Politice

2.1.4.3.1. - lăcașuri de întruniri/ guvernare a statului,

2.1.5. religie

2.1.5.1. se transmite un ansamblu de idei, prin intermediul cartilor sfinte (biblia, coran etc.) un cod de comportament, un cadru de referință pentru a intra în relația cu grupul și universul; confesiune, credință.

2.1.5.2. prezenta locasurilor de inchinare da dovada de un mod de viata dedicat duhurilor/dumnezeu/zeitatilor. cit si credinta despre viata de dincalo.

2.1.6. mit

2.1.6.1. o sursa scrisa/nescrisa care are un caracter ``sacru`` care cuprinde credințele unui popor despre originea Universului și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi legendari.

2.1.7. mod de viață

2.1.7.1. clase sociale

2.1.7.1.1. clase exploatate

2.1.7.1.2. clase exploatatoare

2.1.7.1.3. clasele sociale principale

2.1.7.1.4. neprincipale

2.1.7.1.5. religioase

2.1.7.2. liber

2.1.7.2.1. stat de drept bazat pe respectarea drepturilor omului

2.1.7.3. scav/rob

2.1.7.3.1. supus altei persoane

3. Analiza

3.1. Materialul

3.1.1. natural

3.1.1.1. piele

3.1.1.2. lemn

3.1.1.3. argila

3.1.1.4. piatra/mestemata

3.1.2. Aliaj din

3.1.2.1. zinc

3.1.2.2. cupru

3.1.2.3. aur

3.1.2.4. argint

3.1.2.5. otel

3.1.2.6. carbon

3.1.2.7. staniu

3.1.2.8. plumb

3.1.2.9. cobalt

3.1.2.10. wolframu

3.2. aspectul

3.2.1. tare/moale

3.2.2. forma - oval, rotund, patrat etc.

3.2.3. formele ornamentelor

3.3. culoare

3.3.1. culori sumbre/patrunzatoare/

3.3.2. naturale/sintetic

4. DEZVOLTARE

4.1. epoca pietrei

4.2. epoca bronzului

4.3. epoca fierului

4.4. preistorie

4.4.1. paleolitic

4.4.2. mezolitic

4.4.3. neolitic

4.5. antichitate

4.6. epoca clasică

4.7. evul mediu

4.8. renașterea

4.9. epoca industrială

4.10. epoca modernă

5. Ştiinţă auxiliară

5.1. arhiologia

5.1.1. este știința ce studiază civilizațiile și culturile umane vechi și relațiile acestora cu mediul înconjurător, prin documentare și prin căutarea, culegerea, analizarea și interpretarea urmelor materiale rămase.

5.2. arhivistica

5.2.1. Arhivistica este disciplina care are drept domeniu de investigație izvoarele scrise pe suporți friabili (ușor deteriorabili) și pe baza cărora se efectuează cercetări fundamentale și aplicative în vederea stabilirii soluțiilor optime de selecționare, ordonare, inventariere, conservare și valorificare a documentelor.

5.3. numismatica

5.3.1. este știința auxiliară a istoriei având drept obiect de cercetare tipurile de monede, descrierea lor, descifrarea legendelor, materialul din care sunt monedele confecționate, raporturile dintre diferitele categorii de monedă, circulația monetară, alcătuirea Corpusurilor de monede, evoluția sistemelor monetare dispărute.

5.4. sfragistica

5.4.1. este ştiinţa care se ocupă cu studierea, descrierea şi explicarea sigiliilor folosite în actele publice şi particulare; sigilografic.

5.5. paleografia

5.5.1. este știința care se ocupă cu studierea manuscriselor vechi, indiferent de limba folosită (limba greacă veche, limba latină clasică sau medievală, etc.) cu datarea și stabilirea autenticității acestora.

5.6. metrologia

5.6.1. este știința măsurărilor și a aplicațiilor acestora. Metrologia cuprinde toate aspectele teoretice și practice ale măsurărilor, indiferent de incertitudinea de măsurare și domeniul de aplicare. Ramurile fundamentale ale metrologiei sunt: Metrologia științifică Metrologia legală Metrologia industrială

5.7. diplomatica

5.7.1. Diplomatica este știința specială a istoriei care studiază apariția, forma și tradiția grafică a actelor scrise. Folosind metode proprii de investigare a actelor și înscrisurilor, umărind modalitățile de elaborare și cu ajutorul criticii diplomatice, diplomatica analizează conținutul actelor, verifică conținutul lor și scoate în evidență elemente care pot ajuta cercetarea istorică.

5.8. heraldica etc.

5.8.1. ste știința specială a istoriei care are drept scop stabilirea principiilor teoretice, cercetarea, interpretarea și evoluția stemelor unui stat, oraș, familie, corporație etc.

6. izvor -sursă de transmitere a informaţiei

6.1. desene

6.1.1. Reprezentare grafică a unui obiect, a unei figuri, a unui peisaj pe o suprafață plană sau curbă, prin linii, puncte, pete, simboluri etc. care redau modul de gindire

6.2. pictcograme

6.2.1. Desen sau șir de desene simbolice, sugestive, prin care sunt redate obiectele și ideile în unele sisteme primitive de scriere davadă a deyvoltării găndirii şi educaţiei la nivelul populaţiei.

6.3. carti

6.3.1. datorita acestui izvor s-a transmis cele mai sacre informatii despre dezvoltarea stiintelor,- gidirii, filosofiei, matematicii, politicii etc

6.4. hieroglifă

6.4.1. Semn sau caracter din scrierea vechilor egipteni, care reprezenta noțiunile prin figuri stilizate de ființe și de obiecte.

7. instrumente

7.1. de lucru

7.1.1. Utilajul litic este deosebit de caracteristic folosindu-se toporul calapod,si alte forme de topoare din piatra slefuita;din silex sau obsidiana s-au cioplit diverse racloare,gratoare,lame etc.Tipice sunt uneltele microlite ,mai ales trapezele si acelea in forma de semiluna.

7.2. agricole

7.2.1. unelte predestinate prelucrtării pământului

8. dovada apariției

8.1. omului

8.1.1. schelete

8.2. societății

8.2.1. modul de amplasare

8.2.2. dezvoltarea comerţului/ agriculturii/ meşteşugăritul/ metalurgia etc.

8.2.3. crearea instituţiilor guvern, parlament... şcoli, teatre, muzee...

8.2.4. crearea locurilor de muncă

8.3. animalelor

8.3.1. schelete

8.4. tradițiilor

8.4.1. uneltele folosite la ritualuri

8.5. miturilor

8.5.1. cărţi, transmise din generaţie în generaţie

8.6. legendelor

8.6.1. cărţi, transmise din generaţie în generaţie cât şi a obiectelor care serveau ca dovadă

8.7. familiilor

8.7.1. aşezări arhiologice

8.7.2. crearea spaţiilor de trai case/societăţi/ state..

8.8. civilizațiilor

8.8.1. unelte de cult

8.8.2. vase

8.8.3. picturi

8.8.4. bijuterii

8.8.5. haine /ornamente

8.8.6. covoare/laicere/ piei/ tot felul de obiecte predestinate ornamentării caselor

8.8.7. încălţăminte etc.

8.9. drepturilor

8.9.1. instituţiilor de drept

8.9.2. scoli de drept

8.9.3. legile dreptului

8.9.4. izvoare a dreptului etc.

8.10. obiectelor culturale/religioase şi a religiei

8.10.1. cărţi [sacre[

8.10.2. lăcaşurilor sfinte

8.10.3. monumentelor etc.

8.11. scrisului

8.11.1. pietre

8.11.2. cărţi

8.11.3. plăci de lut

8.11.4. bucăţi de piei etc.

8.12. științelor

8.12.1. prezenţa şcolilor,

8.12.2. bibliotecilor

8.12.3. arhivelor

8.12.4. documentelor/cărţilor etc.

8.13. medicinei etc.

8.13.1. obiecte predestinate operaţiilor de ajutor a vieţii omeneşti

8.13.2. cărţi dovadă a deyvoltării medicinii

9. Obiecte de cult

9.1. moneda

9.2. vase

9.3. săbii

9.4. haine/încălțeminte/ținute

9.5. bijuterii/brățeri

9.6. cărți/papirus/tablițe/pietre cu inscripții

9.7. cetăți/mănăstiri/lăcașuri sfinte

9.8. așezări

9.9. instrumente muzicale

9.10. covoare obiecte de ornament (casei)