1. Forme
1.1. Educația formală
1.1.1. - activitate de formare-dezv. a personalității, realizata într-un cadru organizat și planificat, riguros și ierarhic
1.1.2. - implica acțiuni cu finalitate pedagogica
1.1.3. - are obiective ce sunt transmise de persoane autorizate
1.1.4. - presupune evaluare
1.1.5. - are obiective generale:
1.1.5.1. - dobândire cunoștințe
1.1.5.2. - exersare aptitudini
1.1.5.3. - aplicare tehnici de evaluare socială
1.1.5.4. - permite o asimilare sistematizată a cunoștințelor
1.1.6. - are urm. limite:
1.1.6.1. - lasă puțin loc imprevizibilului
1.1.6.2. - tendință de ingurgitare a cunostintelor
1.1.6.3. - predispunere către rutina, monotonie
1.2. Educația nonformală
1.2.1. Cuprinde:
1.2.1.1. - totalitatea infl. educative ce se manifesta în afara clasei
1.2.1.2. - activități opționale/facultative
1.2.1.3. - instituții care au caractere formative: muzee, teatre, cluburi, etc.
1.2.2. - are o mare flexibilitate
1.2.3. - cadrul este totuși instituționalizat
1.2.4. Caracteristici:
1.2.4.1. - caracter opțional;
1.2.4.2. activ. corespund intereselor, aptitudinilor elevilor;
1.2.4.3. - legătură strânsă intre elevi și indrumatori
1.2.4.4. - pp. intervenția elevilor
1.2.4.5. - nu au evaluări
1.2.4.6. - educatorii au un rol discret
1.2.5. vehiculează derizoriul, încurajează superficialitatea
1.2.6. - prezența la activități nu este obligatorie, având caracter opțional
1.2.7. - se realizează prin instruirea, pregătirea de către un personal specializat, calificat special în acest sens.
1.3. Educația informală
1.3.1. Cuprinde:
1.3.1.1. - informații neintenționate, difuze, eterogene
1.3.1.2. - informații ce nu sunt selectate, organizate și prelucrate d.p.d.v. pedagogic
1.3.2. - nu are scop pedagogic
1.3.3. - este voluntară
1.3.4. - abordează criteriul reușitei
1.3.5. - nu are forme de organizare
2. Medii educationale
2.1. Familia
2.1.1. - influență decisivă asupra personalității
2.1.2. Sunt importante:
2.1.2.1. Atmosfera familiei prin:
2.1.2.1.1. - sprijin și iubire
2.1.2.1.2. - gradul de conflict
2.1.2.1.3. - abordarea situației școlare
2.1.2.2. Structura familiei:
2.1.2.2.1. - nucleare: 2 părinți și copii
2.1.2.2.2. - extinse: părinți, copii, bunici, rude
2.1.2.2.3. - amestecate/recombinate/reconstituite: părinți divorțați/recăsătoriți
2.1.2.2.4. - fără copii
2.1.2.2.5. - monoparentale
2.1.3. Îndeplinește următoarele funcții:
2.1.3.1. economică
2.1.3.2. socială
2.1.3.3. educativă
2.1.3.4. de reproducere
2.1.4. Caracteristici:
2.1.4.1. reprezintă primul mediu
2.1.4.2. climat afectiv: dragoste, grijă, căldură, stimă
2.1.4.3. mediu psihopedagogic si moral
2.1.4.4. familia este interesată de viitorul copilului
2.2. Mass-media
2.2.1. Impact
2.2.1.1. Se schimbă statutul actorilor educației:
2.2.1.1.1. profesorul - formator, mediator
2.2.1.1.2. elevul - utilizator
2.2.2. Rol:
2.2.2.1. - tehnica de comunicare intre indivizi și grupuri.
2.2.2.2. - principala sursă de informare și de formare
2.2.3. Efecte:
2.2.3.1. Avantaje:
2.2.3.1.1. - accesul facil la informații
2.2.3.1.2. - selectarea informațiilor în fctie. de interese, aptitudini
2.2.3.1.3. - modele și orientări oferite
2.2.3.2. Dezavantaje:
2.2.3.2.1. - intră în concurenta cu scoala
2.2.3.2.2. - deformarea realității
2.2.3.2.3. - afectarea în mod negativ a capacității de concentrare
2.2.3.2.4. - diminuează simțul realității
2.2.3.2.5. - afectează relațiile sociale
3. Educația permanentă
3.1. Reprezinta:
3.1.1. - " cel mai inteligent răspuns dat de om schimbării"
3.1.2. - direcție importantă de evolutie
3.1.3. - "un proces de perfecționare a dezvoltării personale, sociale și profesionale, pe durata întregii vieți"
3.2. Obiective:
3.2.1. - deprinderi sociale fundamentale și noțiuni elementare cu privire la sănătate și igiena
3.2.2. - idealuri de dezvoltare a societății (pace, democrație, libertate)
3.2.3. Obiective de importantă centrală ce vizează:
3.2.3.1. - stabilitate intrapsihica
3.2.3.2. - vigoare emoțională
3.2.3.3. - avânt tineresc launtric
3.2.3.4. - capacitatea de opțiune responsabilă
3.2.3.5. - angajarea socială
3.2.3.6. însușirea și reînnoirea cunoștințelor
3.2.4. Obiective instrumentale:
3.2.4.1. - învățarea de a învăța
3.2.4.2. - interinvățarea
3.2.4.3. - sporirea educabilității
3.2.4.4. - învățarea autodirijata
4. Autoeducația
4.1. - consecință directa a educației permanente
4.2. - se formează în scoală, prin inițiere asupra metodelor și tehnicilor de munca intelectuala
4.2.1. permite dobândirea de cunoștințe fără sprijinul scolii
4.3. - presupune interiorizarea acțiunilor educationale
5. Concept
5.1. Proces psihologic și social
5.1.1. Transformare pozitivă și pe termen lung a ființei umane
5.2. Acțiune de conducere a dezvoltării
5.2.1. Îndrumare pentru evoluția omului spre:
5.2.1.1. Adevăr
5.2.1.2. Bine
5.2.1.3. Frumos
5.3. Acțiune socială
5.3.1. Se desf. pe baza unui proiect social
5.4. Interrelație umană și socială
5.4.1. Reunește:
5.4.1.1. Educatorul
5.4.1.1.1. Ca specialist
5.4.1.2. Educatul
5.4.1.2.1. Ca "invățăcel"
5.5. Transmisie cultural-socială
5.5.1. Transmite experiența social-culturală acumulată de omenire
5.5.2. Asimilarea informației de către generațiile noi
5.6. Ansamblu de influente
5.6.1. Din partea unor educatori specialiști în domeniu
6. Factori
6.1. Ereditatea
6.1.1. Concept
6.1.1.1. scheme funcționale transmise de la antecesori la succesori, prin mecanisme genetice
6.1.1.2. Genotip: zestre genetică
6.1.1.3. Fenotip: însușiri și caractere provenite din interacțiune cu mediul
6.1.2. Teorii ereditariste
6.1.2.1. Sunt limitate
6.1.3. Teorii ambientaliste
6.1.3.1. Mediul - factor extern care asigură cond. dezv. personalității
6.1.3.1.1. Mediu natural: cond. geografice, climatice, de relief
6.1.3.1.2. Mediu social: economic, cultural, artistic, politic, ideologic, etc.
6.1.3.2. Watson: părintele aposteriorismului:
6.1.3.2.1. influentele exterioare sunt cele care hotărăsc destinul individual
6.1.4. Teoria dublei determinari
6.1.4.1. Subliniază rolul educației în "întâlnirea" eredității cu mediul, educația pune în valoare infl. mediului.
6.1.4.2. ereditatea -> premisa biologica a devenirii umane
6.1.4.3. mediul ->cadrul devenirii
6.1.4.4. educația -> factorul determinant
7. Viziune postmoderna:
7.1. "Elevii sunt postmoderni, iar profesorii moderni" M. Taylor
7.2. Soluții:
7.2.1. La nivel instituțional
7.2.1.1. Abandonarea structurilor organizatorice formale
7.2.1.1.1. New node
7.2.1.2. Școala are urm. practici pedag.
7.2.1.2.1. - instruire centrata pe elev
7.2.1.2.2. - învățare cu sens, pornind de la lumea reala
7.2.1.2.3. - profesori -> consilieri
7.2.1.2.4. -calitatea primează
7.2.1.2.5. - comunicarea, colaborarea, gândirea critica sunt încurajate
7.2.2. La nivel individual
7.2.2.1. - strategii didactice centrate pe elev
7.2.2.2. - programa și conținuturile sa satisfacă nevoile reale ale elevilor
8. Educabilitatea
8.1. - proces pedagogic fundamental
8.2. - "capacitatea posibilă de a educa și de a fi educat" (Dict.)
8.3. - dezvoltare complexa a celui educat: prin acțiunea fact. de nat. biologica, cu influente ereditare, mediu social, pedagogic.
8.4. - capacitatea omului de a fi receptiv la infl. mediului
8.5. Implicații concept:
8.5.1. Se dezv. personalitatea
8.5.2. Se modelează structural și informațional psihicul uman
8.5.3. Privește omul ca o ființă educabilă
8.5.4. Manifesta o mai mare modelare la vârste mici
8.5.5. Reprezinta un fenomen specific uman
8.5.6. Fundamentează pedagogia ca știință a educației
8.5.7. Susține ca omul prin dezv. sa strict biologica nu devine o ființă umană, ci rămâne un "hominis".
9. Funcții:
9.1. Funcții sociale
9.1.1. Funcția socială generică
9.1.1.1. vizează integrarea socială a individului
9.1.1.1.1. - din perspectiva grupului
9.1.1.1.2. - din perspectiva individului
9.1.2. Funcții sociale-particulare
9.1.2.1. Funcția profesional-economică
9.1.2.1.1. - pp. pregătire individ pentru lumea muncii
9.1.2.2. Funcția social-politica și ideologica
9.1.2.2.1. - pp. formarea cetățeanului, pregătirea individului pentru opțiuni politice, religioase...
9.1.2.3. Funcția științifică și tehnologică
9.1.2.4. Funcția cultural-artistică
9.2. Funcții individuale
9.2.1. Funcția generică:
9.2.1.1. - dezv. și autonomia persoanei
9.2.1.2. - întâmpinare trebuințe, aptitudini, aspirații
9.2.1.3. - are in vedere unicitatea persoanei
9.2.2. Funcții particulare
9.2.2.1. Fcția. de îngrijire și umanizare asigură:
9.2.2.1.1. - sănătatea biologică
9.2.2.1.2. - dezvoltarea armonioasa
9.2.2.2. Fcția. de formare a conștiinței de sine, a capacității de autoeducație, autoconducere
9.2.2.2.1. - ajuta la cunoaștere, la conștientizarea limitelor, imagine asupra propriei valori
9.2.2.3. Fcția. de identificare și cultivare a dispozițiilor individuale originale
9.2.2.3.1. - se referă la bază ereditară - ca mediu propice pentru aptitudini și talente
9.3. Unitatea și interacțiunea funcțiilor:
9.3.1. Funcțiile
9.3.1.1. - nu sunt pure
9.3.1.2. - nu sunt sociale
9.3.1.3. - nu sunt individuale
9.3.1.4. - sunt ambivalente
9.3.1.5. - au dominanta socială/individuală
9.3.1.6. - functiile individuale sunt dependente
10. Componentele educației
10.1. Educatorul : E
10.1.1. - inițiatorul activității
10.1.2. - este responsabil de realizarea permanenta a corelației funcționale cu educatul
10.1.3. - are autoritate deontică, epistemică
10.2. Educatul : Ed
10.2.1. - beneficiarul activității de educație
10.3. Funcția centrală a educației : FCE
10.3.1. - reprezinta primul element al str. educației la care se raportează subiectul educației
10.3.2. - educatorul - funcție de formare-dezvoltare permanentă
10.4. Finalitatile macrostructurile ale educației : FME
10.4.1. Idealul educational:
10.4.1.1. - modalitate de exprimare a corelației dintre societate și acțiunea educationala
10.4.1.2. - instanta valorica de la care iradiază norme, principii, reguli
10.4.1.3. - model standard, ce nu este fix, rigid, evoluează odată cu societatea.
10.5. Finalități microstructurale ale educației:
10.5.1. - derivă din cele macrostructurale
10.5.2. Exemple: competente de comunicare, de matematice, sociale, civice, digitale, antreprenoriale, etc.
10.6. Conținuturi generale ale educatiei
10.6.1. Educația intelectuală
10.6.1.1. Vizează:
10.6.1.1.1. - formarea și maximizarea cap. cognitive
10.6.1.1.2. - dobândirea instr. intelectuale
10.6.1.1.3. - achiziționarea tehnicilor culturale imp.
10.6.1.2. Inventar de cunoștințe:
10.6.1.2.1. - de bază;
10.6.1.2.2. - funcționale;
10.6.1.2.3. - cu rol esențial, însă temporar;
10.6.1.2.4. - "sterile"
10.6.1.3. Paradigma constructivistă:
10.6.1.3.1. Caracteristici:
10.6.1.4. Scop:
10.6.1.4.1. Dobândirea autonomiei intelectuale
10.6.2. Educația morală
10.6.2.1. Caracteristica principală este moralitatea
10.6.2.2. Obiective:
10.6.2.2.1. - formarea conștiinței morale;
10.6.2.2.2. - formarea conduitei morale
10.6.3. Educația estetică
10.6.3.1. - este în concordanta cu legile frumosului, ale armoniei.
10.6.3.2. Obiective:
10.6.3.2.1. - formarea capacității de a percepe val. artistice;
10.6.3.2.2. - dezv. capacității de a crea valori artistice.
10.6.4. Educația religioasă
10.6.4.1. Argumente:
10.6.4.1.1. - cultural;
10.6.4.1.2. - psihologic;
10.6.4.1.3. - etic;
10.6.4.1.4. - sociologic
10.6.4.1.5. - istoric
10.6.4.1.6. - ecumenic
10.6.4.1.7. - teologic
10.6.4.1.8. - pedagogic
10.6.4.2. Finalități:
10.6.4.2.1. - însușirea cunoștințelor istorice, religioase;
10.6.4.2.2. - formarea conștiinței religiozității;
10.6.4.2.3. - formarea atitudinilor spirituale.
10.6.5. Educația fizică
10.6.5.1. Cuprinde activități ce contribuie la dezv. ființei umane.
10.6.5.2. Este:
10.6.5.2.1. - fiziologica- prin natura exercițiilor;
10.6.5.2.2. - pedagogica - prin metodă;
10.6.5.2.3. - socială - prin mod de organizare, activitate.
10.6.5.3. Obiective:
10.6.5.3.1. - dezvolta și fortifica fizic;
10.6.5.3.2. - consolidează cap. fiziologice ale org.;
10.6.5.3.3. - creează armonie intre trup-suflet;
10.6.5.3.4. - dezvoltă motricitatea;
10.6.5.3.5. - corectează deficiente fizice;
10.6.6. Educația tehnologică
10.6.6.1. - vizează deprinderi tehnice;
10.6.6.2. - dezvoltă cunoștințe tehnice a unei atitudini morale fata de progresul tehnic;
10.6.6.3. - urmareste formarea unei culturi tehnologice.
10.7. Metodologia educației
10.7.1. - ansamblul metodelor pedagogice.
10.8. Evaluarea educației
10.8.1. - include acțiuni de control și de apreciere a modului de îndeplinire a ob.
10.8.2. Strategii de evaluare:
10.8.2.1. - inițială-continuă-finală
10.8.2.2. - predictivă-formativă-sumativă, normativă-de progres.