1. Increngatura Celenteratele (Coelenterata)
1.1. animale nevertebrate, populeaza marile si oceanele, mai rar ape dulci;
1.2. corpul are simetrie radinala, la formele sedentare prezinta un sac;
1.3. nutritia este extra si intracelulara;
1.4. respiratia se realizeaza prin suprafata corpului cu oxigenul dizolvat in apa;
1.5. sistemul nervos este de tip difuz, se compune din neuroni conectati prin prelungiri;
1.6. se inmultesc asexuat si sexuat;
1.7. rolul in natura si in viata omului: servesc drept hrana pentru alte animale acvatice/ din resturile lor se formeaza recife, folosite drept adapost si loc de reproducere de multe organisme marine/ scheletul calcaros al coraliror este utilizat in filtrele de apa, pentru slefuirea articolelor din lemn si metal sau pentru decorarea locuintelor, parcurilor;
1.8. DIVERSITATEA CELENTERATELOR
1.8.1. organisme cu un aspect exterior divers: polipi si meduze; principalele clase sunt: hidrozoarele, scifozoarele, antozoarele;
1.8.1.1. Clasa Hidrozoare: *hidra-de-apa-dulce
1.8.1.2. Clasa Scifozoare: *meduze de dimensiuni mari
1.8.1.3. Clasa Antozoare: cuprinde circa 6 mii specii, in special polipi coloniali; *actinia (deditel-de-mare); *racul-diogen
2. Increngatura Viermii-plati (Plathelmintes)
2.1. corpul este plat, turtit dorso-ventral, in forma de placa sau panglica, cu o simetrie bilaterala;
2.2. aparatul digestiv consta din intestinul anterior, un faringe musculos si intestinul posterior;
2.3. organul excretor e reprezentat de protonefridii;
2.4. respiratia este cutanata, parazitii sunt anaerobi;
2.5. aparatul circulator propriu-zis lipseste;
2.6. sistemul nervos este de tip ganglionar scalariform, consta din ganglioni cerebrali pari;
2.7. organele de simt: ochi primitivi si celule senzitive
2.8. inmultirea: sexuata;
2.9. rolul in natura si in viata omului: hrana pentru alte animale/ provoaca diferite boli, deseori cauzand moartea gazdei;
2.10. DIVERSITATEA VIERMILOR-PLATI
2.10.1. circa 13 mii specii, dintre care 10 mii au un mod de viata parazitar; populeaza marile si apele dulci, solul sau frunzele umede, muschii; sunt grupati in 3 clase:
2.10.1.1. Clasa Viermii-ciliati: circa 5700 viermi terestri, de apa dulce si sarata; *planaria
2.10.1.2. Clasa Trematodele: circa 6 mii de viermi parazitari; *fasciola-hepatica
2.10.1.3. Clasa Cestodele: circa 2000 specii sunt viermi parazitari; *tenia-porcului *echinococul
3. Increngatura Viermii-cilindrici (Nemathelminthes)
3.1. corpul este fusiform, cu capetele ascutite, oval in sectiunea transversala, nesegmentat, cu simetrie bilaterala;
3.2. aparatul digestiv se compune din 3 regiuni: anterioara, medie si posterioara;
3.3. excreţia: in partea anterioară a corpului se află câteva perechi de celule mari cu canale excretoare. Sunt prezente și celule care fagocitează deșeurile solide, acumulându-le în citoplasma lor;
3.4. respiraţia se face prin cuticulă. Speciile parazitare sunt anaerobe;
3.5. transportul substanțelor se realizează prin intermediul lichidului cavitar;
3.6. sistemul nervos este de tip ganglionar scalariform și constă dintr-un inel nervos situat în regiunea esofagului, de la care pleacă două trunchiuri nervoase mai mari – dorsal și ventral;
3.7. organele de simţ: sunt prezenți mecano-, chemo-, mai rar fotoreceptori;
3.8. inmulţirea: sunt animale unisexuate, cu un dimorfism sexual bine exprimat;
3.9. rolul în natură şi în viaţa omului: in prezent se cunosc circa 15 mii de specii de viermi-cilindrici, care pot fi întâlniți în toate mediile de viață. Formele libere populează fundul mărilor și al oceanelor, apele dulci, solul, unde servesc drept hrană pentru alte animale. Multe specii au un mod de viață saprofit. Se întâlnesc și paraziți ai plantelor, ai animalelor și ai omului;
3.10. DIVERSITATEA VIERMILOR-CILINDRICI
3.10.1. principala clasă a acestei încrengături este cea a viermilor cilindrici propriu-ziși sau a nematodelor (Nematoda). Printre nematode se întâlnesc forme libere și parazitare;
3.10.1.1. Printre acestea parazitare se numără: *ascarida
3.10.1.2. nematodele parazitează și pe plante, aducând mari pagube agriculturii. *nematoda-sfeclei, *nematoda-cartofului, *nematoda-grâului
3.10.1.3. in intestinul copiilor se instalează o altă nematodă: *oxiurul – un vierme de 5-10 mm, iar la adulți: *trichinela, larvele căreia se închistează în mușchi.
4. Increngatura Viermii-inelati (Annelida)
4.1. corpul viermilor inelați este alungit, constând din mai multe segmente identice;
4.2. aparatul digestiv al anelidelor cuprinde cele trei regiuni caracteristice viermilor cilindrici;
4.3. organele respiratorii: formele acvatice respiră prin branhii, iar cele terestre – prin toată suprafața corpului;
4.4. aparatul circulator este de tip închis și constă din două vase – dorsal și ventral;
4.5. organele de excreţie sunt metanefridiile;
4.6. sistemul nervos se aseamănă cu cel al viermilor cilindrici, fiind ganglionar scalariform, cu unele deosebiri: pe lângă ganglionul cerebral se formează și ganglioni în număr par, în fiecare segment al corpului;
4.7. organele de simţ sunt reprezentate de celule senzitive, care asigură senzațiile olfactive, gustative și de echilibru. La speciile acvatice sunt prezenți și ochii, organizați simplu;
4.8. inmulţirea: sunt animale ovipare, unisexuate sau hermafrodite;
4.9. rolul în natură şi în viaţa omului: joacă un rol important în circuitul substanțelor în natură. Un număr mare de specii populează solul, participând la humificarea resturilor organice. Aceste specii îmbunătățesc structura solului, îl îmbogățesc cu aer și-i reduc aciditatea, curăță apa de impurități, servesc drept hrană pentru alte animale.
4.9.1. circa 14 mii de specii de viermi-inelați sunt reunitI în trei clase: oligochete, polichete și hirudine;
4.9.1.1. Clasa Oligochete: *rama-de-pamant
4.9.1.2. Clasa Polichete: *nereida *policheta-cu-evantai
4.9.1.3. Clasa Hirudine: *lipitoarea-medicinala
4.10. DIVERSITATEA VIERMILOR-INELATI
5. Increngatura Molustele (Mollusca)
5.1. moluștele, nevertebrate acvatice și terestre, au apărut acum circa 550 de milioane de ani;
5.2. structura corpului: dimensiunile corpului moluștelor variază de la 2-3 mm până la 20 m. Majoritatea sunt puțin mobile. Cele mai multe au o simetrie bilaterală a corpului, dar se întâlnesc și forme asimetrice;
5.3. aparatul digestiv se aseamănă cu cel al râmei, se deosebește prin prezența radulei și a hepatopancreasului;
5.4. organele respiratorii ale moluștelor acvatice sunt branhiile, iar ale celor terestre – plămânii;
5.5. aparatul circulator este de tip deschis (cu excepția cefalopodelor) și se compune din inimă și vase;
5.6. organele excretorii sunt reprezentate de unul sau doi rinichi simpli;
5.7. organele excretorii sunt reprezentate de unul sau doi rinichi simpli;
5.8. organele de simţ mai dezvoltate sunt cele olfactive, gustative, ale echilibrului, iar la răpitori – și organul văzului;
5.9. rolul în natură şi în viaţa omului: moluștele joacă un rol important în circuitul materiei, constituind și o sursă de hrană pentru multe dintre animalele acvatice;
5.10. inmulţirea: majoritatea moluștelor sunt unisexuate, iar la cele hermafrodite fecundația este încrucișată;
5.11. DIVERSITATEA MOLUSTELOR
5.11.1. circa 65 de mii de specii de moluște, sunt grupate în trei clase: gastropode, bivalve și cefalopode.
5.11.1.1. Clasa Gastropodelor: *limaxul, *melcul-de-gradina, *melcul-de-livada, *limneea-mica...
5.11.1.2. Clasa Bivalve: *scoica-de-rau, *scoica -de-margaritar, *stridiile si midiile
5.11.1.3. Clasa Cefalopode: *calmarul, *octopodul, *caracatita...
6. Increngatura Artropodele (Arthropoda)
6.1. Artropodele, apărute cu 570 de milioane de ani în urmă, sunt cel mai numeros grup de animale, circa un milion de specii fiind răspândite în toate mediile de viață. Au următoarele trăsături distinctive:
6.1.1. -membre articulate/ chitinizarea cuticulei/ segmentarea corpului/ simetria bilaterala/ cavitatea corpului mixta/ diferentierea musculaturii/ respiratia traheala, branhiala, pulmonara sau cutanee/ sistem nervos de tip ganglionar/ organe de simt bine dezv. (ochi simpli sau compusi, organe senzoriale tactile,olfactive si gustative)/ aparat digestiv diferențiat în trei regiuni: anterioară, medie și posterioară/ aparat circulator de tip deschis: prin vase circulă hemolimfa/ organe de excreție sunt tuburile lui Malpighi, corpul gras la insecte, glandele coxale la păianjeni și glandele verzi la crustacee/ animale unisexuate, mai rar hermafrodite, cu dezvoltarea prin metamorfoză;
6.2. Clasa Crustaceele (Crustaceea)
6.2.1. Crustaceele inferioare: *dafnii, *ciclopi, *copepode...
6.2.2. Crustaceele superioare: *lataus, *molia-zidurilor, *langustele, *omarii, *crabii, *crevetii, *racul-de-rau...
6.3. Clasa Insectele (Insecta)
6.3.1. care se dezv. prin metamorfoza incompleta:
6.3.1.1. Ordinul Ortoptere: *lacusta, *greierul, *cosasul...
6.3.1.2. Ordinul Plosnite: *plosnita-de-camp, *plosnita-cerealelor...
6.3.2. care se dezv. prin metamorfoza completa:
6.3.2.1. Ordinul Coleoptere sau gandacii: *gandacul-de-Colorado, *gargarita, *gandacl-de-mai...
6.3.2.2. Ordinul Himenoptere: *viespea, *albina, *furnica, *bondarul...
6.3.2.3. Ordinul Lepidoptere sau fluturii: *fluturele-de-matase, *molita-vitei-de-vie...
6.4. Clasa Arahnidele (Arachnida)
6.4.1. Ordinul Scorpioni
6.4.2. Ordinul Paianjeni
6.4.3. Ordinul Capuse
7. Increngatura Cordatele (Chordata)
7.1. cordatele au o organizare superioară a corpului, apărute pe Terra acum circa 570 de milioane de ani, au patru caractere de bază prezente întotdeauna în stadiul embrionar, dar modificate sau dispărute în stadiile mai târzii ale ciclului de viață:
7.1.1. 1. notocordul – scheletul axial intern sub formă de coardă, dislocat deasupra intestinului (la speciile mai evoluate, la adult este înlocuit de coloana vertebrală); 2. sistemul nervos central în formă de tub cav așezat deasupra notocordului; 3. fantele branhiale pe pereții laterali ai faringelui (la formele acvatice se păstrează toată viața); 4. coada postnatală, plasată posterior orificiului anal;
7.2. Dintre cele circa 60 de mii de cordate existente, cele mai evoluate sunt vertebratele.
7.2.1. Vertebratele au apărut mai târziu decât alte cordate, acum 500 de milioane de ani, constituind ramura progresivă în evoluția acestora. În pofida diversității, toate vertebratele au același plan de structură, dovadă a originii comune. • În structura corpului vertebratelor se disting clar trei regiuni: capul, trunchiul și membrele;
7.2.2. Caracterizarea generală a vertebratelor:
7.2.2.1. Clasa Peştii-osoşi
7.2.2.1.1. DIVERSITATEA
7.2.2.2. Clasa Pestii-cartilaginosi
7.2.2.2.1. *rechinii, *batoiedii
7.2.2.3. Clasa Amfibienii
7.2.2.3.1. DIVERSITATEA
7.2.2.4. Clasa Reptilele
7.2.2.4.1. DIVERSITATEA
7.2.2.5. Clasa Pasarile
7.2.2.5.1. DIVERSITATEA
7.2.2.6. Clasa Mamiferele
7.2.2.6.1. DIVERSITATEA